Arhive lunare: Martie 2013

Sfantul Grigorie Palama, un sfant anatematizat de ” Biserica ” Romano Catholica. Un sfant antipapist si delirul filopapist al ecumenistilor.

Un sfant antipapist si delirul filopapist al ecumenistilor.
in Pireu, 26-03-2013

de protopresbiter Anghelos Anghelacopulos,
parohia Agia Paraschevi,

Cu multa indreptatire Biserica cea Una, Sfanta, Catholica si Apostolica a hotarat ca in a doua Duminica a Postului Mare sa fie pomenit Sfantul Grigorie Palama, Arhiepiscopul Tesalonicului. Duminica aceasta este plasata, nu intamplator dupa Duminica Ortodoxiei, pentru ca este a doua Duminica a Ortodoxiei. Daca Biserica a luptat impotriva iconoclasmului care venea ca influenta din Rasarit, de la evrei si musulmani, acum Biserica va avea o noua provocare, de data aceasta venita din Apus. In aceasta Duminica sarbatorim anatematizarea de catre Biserica prin Sinoadele Isihaste (numite impreuna Sinodul al IX-lea Ecumenic), a ereticului Varlaam de Calabria, care venise din Vest pentru a latiniza, a rationaliza credinta ortodoxa (adica a o transforma in romano-catolicism).

Sfantul Grigorie Palama impreuna cu Sfantul Fotie cel Mare si cu Sfantul Marcu al Efesului (Cei trei noi Ierarhi) sunt supranumiti „batatorii de papi” si „surpatorii papilor”. Sfantul Grigorie Palama a condamnat cu tarie persoana lui Varlaam, panerezia papista si secularizarea adusa de rationalismul european papistas. De aceea pana astazi papistasii nu il considera sfant pe Sfantul Grigorie ci il numesc eretic si e condamnat de „Biserica” romano catolica.
In cartea „Cuvant demonstrativ despre Purcederea Duhului Sfant” Sfantul Grigorie spune ca: „din nou sarpele rautatii, diavolul, se ridica impotriva Adevarului”, apoi spune ca „acelas diavol care l-a inspirat pe Arie, pe Eunomie, pe Macedonie si pe toti ereticii, acelas a inspirat si pe latini sa introduca Filioque. Diavolul care este inceputul, mijlocul si sfarsitul raului, nu si-a uitat tehnica sa cea rea si avandu-i pe latini(romano-catolici) ca organe docile, si introduca o erezie noua despre Dumnezeu”. 2. Tot Sfantul Grigorie spune ceea ce avea sa spuna Sfantul Cosma Etolianul, si anume ca papa este un antihrist. (Pe Papa sa il anatematiati, pentru ca el este cauza tuturor relelor(noilor erezii)) Sf Cosma Etolianul,”Despre Credinta Ortodoxa”.

Sfantul Grigorie Palama, referindu-se la blasfemia „purcederii Duhului Sfant si de la Fiul ” le spune Romano-Catolicilor: ” Nu vom incepe nici un dialog cu voi pana ce nu veti scoate adaugirea ” si de la Fiul ” din invatatura voastra de credinta”. 3. „Nu vom avea nici un fel de comuniune cu voi, pana cand nu va veti opri de a mai spune ca Duhul Sfant ar avea doua Izvoare ale existentei Sale, pentru ca ati alterat invatatura lui Hristos. Pana ce nu veti reveni la invatatura Sinoadelor Ecumenice nu ne vom impartasi impreuna cu voi latinilor”. 4. Iata care este conditia Sfantului Grigorie Palama pentru a incepe dialogul cu latinii, scoaterea Filioque din Marturisirea de Credinta. (Conciliul II Vatican intareste erezia Filioque)
Sfantul Grigorie arata ca in spatele Filioque se ascunde o alta invatatura eretica si anume puterea nelimitata a papei de a judeca singur ceea ce este drept pentru Biserica, care mai taziu se va contura foarte bine in infaibilitatea papala. ( Daca Harul este creeat, el se poate depozita si papa este cel care dispune de depozitul de Har) Se legifereaza in felul acesta, impotriva invataturii Bisericii, un nou dumnezeu, un nou zeu, dupa modelul faraonic in care faraonul era si zeu, in crestinismul apusean noul zeu devine papa.

La Sinodul IX Ecumenic(Constantinopol1341, 1347, 1351) sunt condamnate invataturile papiste despre „lucrarile create” si „Lumina Taborca creeata”, invatand ca Dumnezeu are Fiinta si Lucrarile, care amandoua sunt necreeate, Fiinta fiind necomunicabila, in schimb lucrarile necreate sunt comunicabile fapturii, de aceea si Lumina lui Hristos de pe Muntele Tabor este necreeata. Papistasii creeaza o distanta intre Dumnezeu si oameni, intre care se interpune papa.

Sfantul Grigorie subliniaza in scrisoarea ” Catre evlaviosul monah Dionisie” cum ca tacerea legata de problemele credintei este al treilea tip de ateism si de aceea atunci cand e in pericol credinta TACEREA ESTE VINOVATA.

Desi ne-am astepta ca liderii Bisericii Ortodoxe sa exploateze aceasta comoara de invatatura patriastica antieretica a Sfantului Grigorie Palama, urmanad in mod smerit gandirii Sfintilor Parinti, si in felul acesta sa conduca pe eretici la pocainta si intoarcere la Adevar, un grup ateologic de patriarhi, arhiepiscopi, episcopi si „teologi” laici nu numai ca se ingrijesc de multe altele, dar sunt chiar diametal opusi a ceea ce a porncit Domnul Iisus Hristos, Apostolii, Parintii, Canoanele Bisericii, Sinoadele Ecumenice si Sfinta Traditie a Bisericii noastre.

Cu totii am devenit martori ai acestei apostazii, a vizitelor dintre ortodocsi si eretici, imbratisari, rugaciuni, recunoasterea lor ca presupuse „Biserici”, semnand documente comune antiortodoxe, si alte acctiuni similare. Delirul ecumenist a intrecut orice limita din partea patriarhului ecumenist, a episcopilor si a delegatiilor Bisericilor Ortodoxe la intronizarea noului Papa Francisc, la 19 martie 2013.

Numele „Francisc” nu este un nume intamplator, la Assisi de unde era „Sfantul” Francisc se fac intalnirile interlreligioase. Papa Paul II-lea a convocat prima intalnire panreligioasa la Assisi in 1986.
In 2010 a participat si patriarhul Bartolomeu la intrunirea de la Assisi.
Papa Francisc a primit inelul petrin care il face „succesor al Sf Ap Petru” in scaunul de la Roma, pastrand(umilul, iubitorul de saraci, simplul slujitor papa Francisc I) toate prerogativele papale, insistand aspura primatului papal luciferic. (inclusiv infaibilitatea ex catedra).

Ceea ce este important de subliniat este faptul ca Biserica ortodoxa nu se bucura si nici nu ia parte impreuna cu papistasii la alegerea si intronizarea noului Papa Francisc I. Asa numitii „reprezentanti” ai Bisericii Ortodoxe se reprezinta doar pe ei insis((Patriarhul Ecumenic Bartolomeu, Patriarhul Theodoros, Patriarhul Antiohiei, Ioan Ziziulas, dl Chiril Patriarh al Moscovei, Patriarhul Irineu al Serbiei, Patriarhul din România, Daniel Arhiepiscopul Hrisostom, Arhiepiscopul Atenei și. toata Grecia, Ieronim B) [9], chiar daca au trimis scrisori de felicitare in care se exprima total ateologic ” frate iubit si sfinte episcop al Romei” sau ” sarutare a dragostei in Hristos”, iar cazuta Roma este numita ” Tron Apostolic”, iar erezia papismului a fost numita „Biserica Romanio-Catolica si biserica Sora”, care trebuie sa aduca „marturie comuna crestina in lume” La intronizarea Papei au participat aproape toata gruparea episcopilor ecumenisti nepocaiti( avandu-l in frunte pe Bartolomeu care a si dat „sarutul pacii” in „liturghia” papistasa ), care i-au adus daruri si sarutari, plecaciuni si sarutari de maini.
Cu toate aceste Biserica Ortodoxa, cea Una, Sfanta, Catholica si Apostolica nu a fost prezenta, ci a lipsit, nu s-a bucurat ci s-a intristat. E posibil ca acesta grupare sa reprezinte Biserica Ortodoxa? Bineinteles ca nu.
Cine a autorizat pe patriarhul, arhiepiscopii, episcopii acestia de a merge la Roma si a face actiunile mentionate mai sus? Ce sinod panortodox le-a dar voie? Desigur, nici unul. Credeti ca aveti consimtamantui Bisericii?

Sinoadele Locale nu pot sa sa dea consimtaminte arbitrare, fara a avea consensul Bisericii. Au renuntat papistasii la ereziile lor ca sa poata exista un astfel de consimtamant panortodox? Nu. Pentru a lua o astfel de decizie trebuie eliminate cauzele, si anume ereziile si apoi se poate lua decizia deplinei comuniuni cu Roma.
(primatul papal, Filioquie, infaibilitatea, etc)
Aceasta decizie trebuie sa fie in concordanta cu Traditia Bisericii si Sfintele Canoane.

Pleroma Bisericii este impotriva acestei tradari a credintei, ii pare rau si sangereaza datorita actiunilor nebunesti ale acestor (episcoti) ecumenisti. Sfantul Grigorie Palama le raspune acestor episcopi ecumenisti: ” Cei ce nu sunt cu Adevarul nu sunt nici cu Biserica lui Hriostos” 14. Ecumenistii nu sunt cu Adevarul si nici cu Biserica lui Hristos. Sinodiconul Ortodoxiei spune: ” Lui Varlaam si Achindin, Nikifor Greogora si urmasdilor acestora Anatema(de 3 ori)” ” Anticanonicului si ereziarhului papa si patriarh al Romei celei Vechi, Francisc I si celor ce se impartasesc cu el, Anatema (de 3 ori)!” (anatema rostita de Mitropolitul de Pireu Serafim)
Nu ne-am putea imagina sa il vedem pe Sfantul Palama felicitand pe noul papa ales, sau a participa la intronizarea lui, a-i oferi cadouri, a se ruga impreuna cu el, a se sarute, a-i sarute mana.
Sa alegem cu cine vrem sa mergem inainte, cu fiara sau cu Mielul Injunghiat? Cu ereticii ecumenisti nepocaiti sau cu sfintii?

[1] Sfântul Grigorie Palama, Logosul documentar privind purcederea Duhului Sfânt A, eds Grigorie Palama, Salonic / bb 1981, LTD 1 Prefață 3-4, p. 68.
[2] Orice. Tatăl, Prolog 20-26, p. 68.
[3] Oricare ar fi. Tată, 4, 19-24, 84 p..
[4] Oricare ar fi. de exemplu, 4, 32, p. 86.
[5] VENIZELOS CHRSTOFORIDIS, controverse atunci când quieting 14 AIO,. B. Ed Observer, vreau / bb 1993.
[6] Sfântul Grigorie Palama, Scrisoare către reverendul Sun călugăr Dionisie, LTD 4, 404.
[7] imp . GR , Comunicatul de la presvygenous ocupă scaunul de domnie al Vechii Rome, în Pireu tῇ 19ῃ martie 2013 și de presă Relatii Papei cu dictatura în Argentina , în Pireu tῇ 22 martie 2013
[Opt] http://aktines.blogspot.gr/2013/03/hanukkah.html
[Nouă] http://www.romfea.gr/patriarxeia/patriarxeia/patriarxeio-mosxas/16010-2013-03-14-19-49-26
http://www.romfea.gr/patriarxeia/tapatriarxeia/patriarxeio-servias/16016-2013-03-15-01-07-56
http://www.romfea.gr/ekklisies/ekklisia-tis-ellados/16023-2013-03-15-10-21-16
HTTP :/ / www . romfea . GR / patriarxeia / patriarxeia / patriarxeio – antioxeias / 16039-2013-03-16-11-32-10
http://www.amen.gr/article12848 http://www.amen.gr/article12861 http://www.amen.gr/article12993
[Zece] http://www.romfea.gr/epikairotita/16029-oikoumenikos-sxisma
[11] http://thriskeftika.blogspot.gr/2013/03/blog-post_6926.html
[12] http://www.romfea.gr/patriarxeia/patriarxeia/patriarxeio-mosxas/16077-2013-03-19-09-47-00
http://aktines.blogspot.gr/2013/03/blog-post_538.html
HTTP :/ / www . romfea . GR / oikoumeniko – patriarxeio / oikoumeniko – patriarxeio / 16065-2013-03-18-14-53-03
http://www.romfea.gr/ekklisies/ekklisia-tis-kiproy/16107-2013-03-21-07-33-13
[13] http://thriskeftika.blogspot.gr/2013/02/blog-post_7767.html
[14] Sfântul Grigorie Palama, Scrisoarea Patriarhului Ignatie al Antiohiei, Ltd.
la 01:50
Tag-uri OIKOUMENISMOS

http://aktines.blogspot.gr/2013/03/blog-post_5497.html

traducere din limba greaca de preot Matei Vulcanescu

Sfantul Grigorie Palama asemana pe romano-catolici cu elefantul cazut. Elefantul care cade nu se mai poate ridica, de aceea doarme in picioare. La fel si adunarea romano-catolica a cazut si nu se mai poate ridica.

18 comentarii

Din categoria Uncategorized

Despre inflatia de „smerenie” adica despre nepasarea, delasarea, inactiunea, ignoranta, idolatria, abandonarea responsabilitatii, s.a(un comentariu de bun simt la postarea cu Episcotii)

SINODUL IN ORTODOXIE NU IL INLOCUIESTE PE PAPA DIN ROMANO-CATOLICISM
Din pacate, parinte, episcotii cu pricina s-ar putea sa fie reprezentativi. Nu pentru ortodoxie, ci pentru starea actuala a Bisericii, in latura sa umana.
In Duminica Ortodoxiei doar cativa clerici vor citi anatemele impotriva ereticilor.
In Romania, probabil ca aproape nimeni. De ce? Fiindca “nu-i frumos”, dar mai ales fiindca ii cearta tovarasa (episcotul) daca le citesc. Culmea este ca s-a ajuns la acea situatie in care si daca le citeau le citeau in vant, inaintea unui popor neinteresat de aceste lucruri.
Si cum sa fie interesat?
Nu putini dintre ortodocsii contemporani se inchina la guru (ca paganii orientali) si la magistru (ca ereticii catolici), devenind agresivi (ca idolatri) daca “te iei” de guru-magistrul lor, sunt mai inspaimantati de pacatele trupesti decat de erezie, necredinta si secaciunea sufleteasca (iarasi, precum apusenii si stramosii lor in cuget, maniheii si origenistii), sunt ritualisti (ca fariseii), rationalisti (ca ereticii protestanti) etc, etc. Nu poate face un sinod pan-eretic ecumenist ce si-au facut oamenii cu mana lor!
In aceasta atmosfera, de ecumenism sufletesc inradacinat in nepasare si ignoranta, normal ca episcotii nu doar ca exista, dar si fac, din ce in ce, orice vor, sub nasul poporului. Si cand te gandesti ca Enciclica Patriarhilor Ortodocsi spunea “La noi n-au putut niciodata nici patriarhii, nici sinoadele sa introduca lucruri noi, pentru ca aparatorul religiei este insusi corpul Bisericii, adica poporul insusi, care vrea ca religia sa-i fie vesnic neschimbata si la fel cu a Parintilor sai…” (Enciclica patriarhilor ortodocsi de la 1848; vezi “BOR”, 11-12/1935, p. 676).

Care popor, care religie? Episcotii dintre noi ies, dar nu degeaba, ci fiindca asta suntem in stare sa producem, odata ce ne-am lepadat menirea, care din nepasare, care din “smerenie” (probabil ca e mare distractie in iad, la vederea a ce a ajuns sa fie propovaduit sub numele celei mai de pret virtuti- delasarea, inactiunea, ignoranta, idolatria, abandonarea responsabilitatii, s.a.).

Si episcotii, pana la urma, sunt niste triste figure si produse nu doar ale alegerilor proprii, ci si sociale. Ca pe mai toti tinerii contemporani, ii cresc mamica si societatea in pufulet si ambitii desarte si deodata pac! se pomenesc clerici, si inca episcopi. Dupa cum altii se pomenesc “doar” calugari, sau “doar” preoti. Si dupa cum orice baietas cu cas la gura, lipsit de orice experienta cu oamenii, in afara de cea dobandita cu colegii de batut mingea si copiat de pe la scoala poate fi chiar si hierotesit duhovnic, odata hirotonit. Daca mai este si monah, si mai are si un Pidalion in chilie, atunci sa te tii. Simetricul fiind la fel de sinistru- batranul care spune platitudini (in privinte in care avem in primul rand Scriptura, apoi cuvinte incarcate de frumusete, lasate de autori cu adevarat sfinti, dar pe care ii ignoram) si chiar si lucruri incoerente, sau eronate, dar este ascultat ca patriarhii, pentru simplul fapt ca s-a nascut pe vremea actelor de hartie.
Daca preotia a ajuns profesie, unii chiar crezand ca teologia ori se toceste, ori nu se invata, si se iau examenele cu mila sau cu pila, la fel ca la celelalte facultati, iar laicatul s-a spalat pe maini de prerogativele sale de cunoscator si aparator al invataturii de credinta, la ce sa te astepti?

Din pacate sub masca „smereniei” se ascunde foarte bine lipsa de acctiune, reactia fireasca impotriva a ceea ce este erezie. Nu ai voie sa ceri socoteala Sinodului, pentru ca a devenit „magisteriu”. Il inlocuieste pe papa din Romano-Catolicism. Desi suntem ortodocsi gandirea romano-catolica ne caracterizeaza, am uitat de faptul ca oricine vede erezia trebuie sa o infiereze. Sfantul Teodor Studitul spunea foarte frumos: „Cand e vorba de erezie sa nu spui: Cine sunt eu sa protestez? Sunt cioban sau cersetor, sau sarac, sau prost? Pentru ca Dumnezeu iti va cere socoteala pentru ca nu ai marturisit impotriva ereziei.” (Colectia Dreapta Credinta in Scrierile Sfintilor Parinti)

(Cardinalii veniti pentru alegerea noului papa) http://www.postar.rs/wp-content/uploads/2013/03/580733_508746459193333_998153880_n.jpg

Un comentariu

Din categoria Uncategorized

ENCICLICĂ PASTORALĂ A ÎNALTPREASFINŢITULUI MITROPOLIT SERAFIM DE PIREU LA DUMINICA ORTODOXIEI – 2013 – IMPOTRIVA PANEREZIEI ECUMENISTE.

ENCICLICĂ PASTORALĂ
A ÎNALTPREASFINŢITULUI MITROPOLIT SERAFIM DE PIREU
LA DUMINICA ORTODOXIEI – 2013

Spunea fericitul întru adormire si Sfântul Stareţ Paisie Aghioritul: „Diavolul a întins trei curse, ca să prindă întreaga lume: pe cei bogaţi, să-i prindă cu masoneria; pe cei săraci, cu comunismul, iar pe cei religioşi, cu ecumenismul”. Tot el, altădată, la o sinaxa a monahiilor, semnala : ”Ecumenism şi Piaţă Comună, un stat mare, o religie la măsurile lor. Acestea sunt planurile diavolului” (Starețul Paisie Aghioritul – ”Cuvinte”, volumul al II-lea – Editura Sfintei Sihăstrii ”Evanghelistul Ioan Teologul”, Suroti – Tesalonic, 1999, p.176.)

Însă ce este ecumenismul?

Sfântul Stareţ contemporan al Bisericii Sârbe şi Profesor de Dogmatică, Cuviosul Iustin Popovici, semnalează: „Ecumenismul este numele comun pentru minciuno-creştinismele, pentru minciuno-bisericile Europei occidentale. În interiorul lui se află inima tuturor umanismelor europene, în frunte cu papismul. Şi toate aceste minciuno-creştinisme, toate minciuno-bisericile nu sunt nimic altceva decât o erezie lângă alta erezie. Numele lor evanghelic (de obşte) este panerezie” (Arhimandrit Iustin Popovici – ”Biserica Ortodoxă și Ecumenismul”, Tesalonic, 1974, p. 234). Pe aceeaşi lungime de undă, fericitul întru adormire Stareţ, părintele Arhimandrit Haralampos Vasilopoulos, ne oferă imaginea reală a ecumenismului: „Ecumenismul este o mişcare mondială a Sionismului Internaţional şi are ca unic scop cucerirea politica si religioasa lumii! Ecumenismul este o înfricoşătoare vijelie, care se pregăteşte să dărâme din temelii – aşa cum îşi închipuie – Biserica lui Hristos cea Una, Sfântă, Universală şi Apostolică. Este un taifun sălbatic al puterilor întunericului, care îşi concentreaza mania sa destructivă îndeosebi împotriva Ortodoxiei, cu dorinţa lugubră si sumbra de a o distruge şi nimici” (Arhimandrit Haralampos Vasilopoulos – ”Ecumenismul fără mască”, Ed. Orthodoxos Typos, Atena, 1988, pp. 23, 25). De asemenea, fericitul întru adormire Stareţ, Părintele Ahimandrit Athanasios Mitilineul, numeşte ecumenismul ultimul înainte-mergător al lui Antihrist (Arhimandrit Athanasios Mitilineul – ”Omilia a cincea la Profetul Daniel”, 15.11.1981.Vezi și ”Hristianiki Spitha” – Mai 2011, 1).

Profesorul emerit de Patrologie de la Facultateade Teologie a Universităţii Aristotelice din Tesalonic, eruditul si preacucernicul părinte protopresbiter Theodoros Zisis, mare nevoitor şi luptător împotriva ecumenismului, observă in legatura cu această erezie că „acest pericol (al ecumenismului) este cel mai mare, din faptul că ameninţarea nu este doar exterioară; adică nu provine doar din partea papismului şi protestantismului, care, contracarate mai demult ca erezii, avura foarte puţine probabilitati, aproape nule, ca să exercite influenţă asupra credincioşilor ortodocşi. Acum, pericolul este mult mai mare, deoarece se acţionează din interior. Mulţi păstori, a căror misiune de temelie este să-i izgonească pe lupii ereziilor şi ai rătăcirilor, nu observa că există lupi, pentru a-i izgoni, de vreme ce consideră că papismul şi protestantismul nu sunt erezii, ci „biserici respectabile”, „biserici surori”, co-gestionare ale sfinţirii şi mântuirii credincioşilor”. În sfârşit, conform pururea pomenitului profesor de Drept Canonic, dl. Konstantinos Mouratidis, „Ecumenism-sincretismul nu este doar o erezie, ci panerezie, deoarece, în esenţă, duce la negarea creştinismului ca adevăr unic si exclusiv absolut al Revelaţiei şi la coborârea lui la nivelul uneia din multele religii sau la cea mai spirituală şi importantă, dar nu la unica. Asadar, ecumenism-sincretismul este cea mai mare ameninţare la adresa Bisericii Ortodoxe Universale, deoarece prin el nu este atinsa doar o singura dogmă sau un adevăr de bază, ci întreaga si desavarsita ordine dogmatică şi canonică a Sfintei Biserici a lui Hristos” (Orthodoxos Typos, 20.05.1970).

Continuă lectura

Scrie un comentariu

Din categoria Uncategorized

Episcoțiii(inclusiv patriarhul Bartolomeu) ortodocși care au participat la „intronizarea papei” nu reprezintă Ortodoxia ci se arata pe ei inșiși a fi APOSTAȚI!


(la minutul 2:8:12 episcotul Bartolomeu merge sa se sarute liturgic cu ereziarhul papa)

Am urmarit cu totii „sarutul pacii” din pseudo liturghia papista la care credinciosii papistasi si papa s-au impartasit cu o pseudo impartasanie, deci cu un hristos mincinos, iar papa a dat „binecuvantari” poporului „crestin”. Am vazut de asemenea si cum, la „sarutul pacii”, a venit si patriarhul Bartolomeu ca sa se sarute cu papa. Sinodul de la Constantinopol ar trebui sa ia masuri confom canoanelor Bisericii si sa il cateriseasca pe patriarhul Bartolomeu, pentru acest gest de apostazie. Desigur ca nu decidem noi caterisirea lui Bartolomeu, ci Sinodul din care face parte, dar, daca Sinodul nu il va pedepsi, o va face cu siguranta, Dumnezeu, punandu-l pe Bartolomeu alaturi de patriarhul Athenagora (cel care a „ridicat” „anatemele, anateme ce nu pot fi ridicate de un om, indiferent de functia sa harica) si de Meletie Metaxakis (care a schimbat calendarul, facand schisme intre crestini). Gestul sau nu este lipsit de gravitate. Sarutul pacii in Liturghie este un act liturgic: preotii rostind: „Hristos in mijlocul nostru, iar ceilalti raspund: Este si va fi!” Sarutul pacii se da intre coliturghisitori, de aceea gestul Patriarhului Ecumenic de a merge la altarul papistas pentru a da sarutul pacii este condamnat de Biserica. Cei care isi dau sarutul pacii marturisesc aceeas credinta. Dar in cazul de fata este un sarut mincinos pentru ca ortodoxia nu marturiseste aceeas credinta cu papismul. Ii iubim si ne rugam pentru toti acestia, dar spunem lucrurilor pe nume, conform Sfintilor Parinti.

In filmuletul de mai sus vedem pe apostatii „ortodocsi” cum se inclina in fata unui incepator al eresului(ereziarh), adica in fata papei.
Bineinteles ca nu puteau lipsi de acolo nici episcotii romani din zona, episcotul Siluan si episcotul Iosif, dar si episcotul Ziziulas si episcotul Bartolomeu, dar si episcotul(1) Ilarion Alfeev.
Acestia toti au venit ca sa il recunoasca pe papa ca episcot al Romei, adica sa ii recunoasca Succesiunea Apostolica si autoritatea. Desigur ca aceasta adunatura „ortodoxa” nu reprezinta Biserica Ortodoxa, ci se arata pe ei insisi APOSTATI.
Vom spune in Duminica Ortodoxiei in Biserica: „Lui Francisc I ereziarhul papa ANATEMA! ANATEMA! ANATEMA!” Desigur ca il iubim pe Bergolio (Francisc I) si ii dorim sa ajunga la cunostinta Adevarului, sa lepede erezia si sa intre in sanul Bisericii celei Una, Sfanta, Catolica si Apostolica, adica in Biserica Ortodoxa prin Taina Botezului.
Cu mult entuziasm il salutam si noi cu Anatema(2)asa cum se cuvine salutat un eretic si il asteptam in Biserica.

Cu drag,
preot Matei Vulcanescu

1. episcot= provine din grecescul epi skotos(cel care sta in intuneric) denumire pe care o dadea Sfantul Ioan Damaschin episcopilor apostati

2. Anatema= nu insemna blestem, asa cum gresit este inteles acest termen patristic, grecescul anathema este compus din ana si thema, themele fiind cetatile de granita ale Imperiului Roman(Bizantin), ana thema insemnand inafara granitelor, iar in cazul de fata insemna „inafara granitelor Adevarului, inafara Bisericii lui Hristos, ereticul se scoate pe sine inafara Bisericii, Biserica doar confirma aceasta scoatere, atunci cand este definitiva. Anatema are si rol pedagogic, de a feri pe credinciosi de lupii rapitori anatematizati, de a nu cadea in ghearele lor. Sub anathema se afla si Martorii lui Iehova si Baptistii si Papistasii si Greco catolicii si Coptii, etc, toti cei care se afla inafara granitelor credintei Ortodoxe.

17 comentarii

Din categoria Uncategorized

π. Ματθαίος Βουλκανέσκου, Προς τον Πατριάρχη Δανιήλ και την Ιερά Σύνοδο της Ορθοδόξου Εκκλησίας της Ρουμανίας περί μονοφυσιτών

Προς τον Μακαριώτατον Πατριάρχην Ρουμανίας κ.κ. Δανιήλ,
και την Ιεράν Σύνοδον της Ορθοδόξου Εκκλησίας της Ρουμανίας,
Θέμα : H επίσημη αποδοχή από την Ιερά Σύνοδο της Ορθοδόξου Εκκλησίας της Ρουμανίας (1994) των δύο (Β’ και Γ’) Κοινών Δηλώσεων του Σαμπεζύ (1990 και 1993) στο πλαίσιο του διαλόγου με τους Αντιχαλκηδονίους.
Μακαριώτατε,
O άγιος Απόστολος Παύλος μάς διδάσκει ότι όλοι οι Χριστιανοί είναι μέλη της Εκκλησίας του Χριστού και αποτελούν μαζί το Σώμα του Χριστού. Ως εκ τούτου, όταν υποφέρει ή κινδυνεύει ένα μέλος του Σώματος του Χριστού, φυσικό είναι να αντιδρούν όλα τα άλλα μέλη της Εκκλησίας του Χριστού, ως ένας ενιαίος ζωντανός οργανισμός. Επομένως, ως μέλος της Ορθοδόξου Εκκλησίας, διά της παρούσης επιστολής, εκφράζω την ανησυχία μου σχετικά με ό,τι έχει υπογραφεί από την Ορθόδοξο Εκκλησία της Ρουμανίας ως τοπική παρουσία της Μιάς, Αγίας, Καθολικής και Αποστολικής Εκκλησίας, κατά την διάρκεια της συνεδρίασης της Ιεράς Συνόδου στις 8-9 Δεκεμβρίου 1994, διά του οποίου αναγνωρίζονται ως Ορθόδοξες οι Αντιχαλκηδόνιες «Εκκλησίες».

Continuă lectura

Scrie un comentariu

Din categoria Uncategorized

Acatistul Sfantului Nou Mucenic Daniil Sisoyev (+2009) Apostol Ortodox in modernitate!

Sf Mc Daniel Sisoev
Acatistul Sfântului Mucenic Daniel Sâsoev
Condacul 1
Ai urmat Sfinte Sfințite Mucenice Daniel, lui Hristos în toate, cuvântul Lui răspândind la toate popoarele și învățătura Lui curată păstrând-o spre dăruire tuturor, și de moartea mucenicească, pe care o lăudai, te-ai învrednicit, iar acum, odihnă în rai pentru ostenelile tale de la Dumnezeu căpătând, nu încetezi a te ruga lui pentru noi cei ce cântăm Domnului: Aliluia!
Icosul 1
Cel ce în viață Evanghelia lui Hristos neîncetat ai propovăduit și harul preoției ai făcut să lucreze, și de cei ce trupul pot să-l ucidă nu te-ai temut, mărturisind pe Hristos până la moarte, roagă-te pentru noi cei ce mărturia ta cinstim și-ți cântăm ție așa:
Bucură-te, de Dumnezeu cuvântătorule,
Bucură-te, neostenit propovăduitorule,
Bucură-te, cel ce pe Hristos ai iubit mai presus de orice;
Bucură-te, cel ce iubind pe oameni la El i-ai adus;
Bucură-te, cel ce împotriva rătăcirii ai lucrat;
Bucură-te, că nădejdea ta la Dumnezeu a fost;
Bucură-te, că lucrarea potrivnicilor Ortodoxiei ai surpat;
Bucură-te, că precum Apostolul Toma, rob lui Hristos te-ai făcut;
Bucură-te, că precum Proorocul Daniel, pe Dumnezeu ai mărturisit;
Bucură-te, că la Biserica lui Hristos sute de oameni ai adus;
Bucură-te, că întru Hristos bucurie ai aflat;
Bucură-te, că pentru El, cu viața ta ai mărturisit;
Bucură-te, Sfințite Mucenice Daniele!
Condacul 2
Din copilărie pe Dumnezeu ai dorit și afară de cuvântul Lui, alt rost vieții nu ai căutat, ascultând de Scriptură înaintea tuturora și totdeauna pe Hristos dorind a-L sluji; harul preoției dorindu-l tu din tot sufletul, Hristos ți l-a dăruit, bun păstor arătându-te turmei sale, pentru care viața ți-ai pus, slăvind pe Dumnezeu: Aliluia!
Icosul 2
Cugetul ți l-ai păzit, sfinte, în tinerețe, neatins de reaua învățătură a ateilor comuniști, și între oameni ai lucrat neîncetat, sfinte, cuvântul lui Dumnezeu răspândind și ajutând pe toți, pe străzi, în școli și în biserici, însetat fiind de mântuirea fraților tăi; pentru aceea toți cei pe care i-ai adus sau întors către Hristos acum îți cântă ție:
Bucură-te, că bucurie întru Hristos ai aflat;
Bucură-te, că lumina Lui sub obroc nu o ai ținut;
Bucură-te, că adevărat cetățean al cerului ai fost;
Bucură-te, că ai propovăduit în lungul și în latul pământului;
Bucură-te, că pe copii să vină la Hristos i-ai chemat;
Bucură-te, că între oameni neîncetat ai lucrat;
Bucură-te, că, după pilda Mântuitorului, de păcătoși nu te-ai scârbit;
Bucură-te, că iubirea ta de oameni la aceștia a rodit;
Bucură-te, că înaintea lui Dumnezeu ai umblat;
Bucură-te, că Dumnezeu calea ți-a arătat;
Bucură-te, că de la îndrumarea Lui nu te-ai abătut;
Bucură-te, că pentru dragostea ta, harul Lui ai primit;
Bucură-te, Sfințite Mucenice Daniele!
Condacul 3
Sfântului Vasile cel Mare urmând, ai înțeles, Sfințite Mucenice Daniele, că adevărata filozofie este gândirea la moarte; și cu gândul acesta, sfârșit bun înaintea lui Hristos căutând, și pe copii ai învățat că tinerețea nu înseamnă uitarea de sfârșitul vieții și de judecata lui Dumnezeu, neîncetat cântând: Aliluia!
Icosul 3
Dascăl bun ai fost, Sfinte, copiilor și tuturor celor lipsiți de cuvântul lui Dumnezeu, cu drag propovăduind Evanghelia lui Hristos prin cuvânt și prin scris, din toate eresurile și din schisme ajutând pe oameni să se întoarcă în cea Una, Sfântă, Sobornicească și Apostolească Biserică; pentru aceasta mulțumind lui Dumnezeu creștinii îți cântă ție, Sfințite Mucenice:
Bucură-te, bunule păstor;
Bucură-te, dascăle;
Bucură-te, propovăduitorul Adevărului;
Bucură-te, că întru Hristos pe oameni ai adunat;
Bucură-te, că împotriva eresurilor ai luptat;
Bucură-te, că pe cei rătăciți, la Biserică i-ai înturnat;
Bucură-te, că filozofiile mincinoase le-ai stricat;
Bucură-te, că în cer comoara ta ți-ai strâns;
Bucură-te, că pe pământ lui Hristos ai urmat;
Bucură-te, în dulcea lui Hristos iubire;
Bucură-te, pentru oameni în adevărată dăruire;
Bucură-te, neobosit căutător de cele duhovnicești,
Bucură-te, Sfințite Mucenice Daniele!
Condacul 4
Ai înțeles, Sfinte, că Biserica lui Hristos se înnoiește prin propovăduire la neamurile păgâne, și cu dragoste și cu cuvânt viu, de Dumnezeu insuflat, ai predicat între cei lipsiți de Adevăr, pe mulți dintre ei aducând la înnoirea prin baia Botezului; pentru aceea împreună cu cei de tine luminați cântăm Domnului: Aliluia!
Icosul 4
Învățăturii celei rele a falsului profet Mahomed te-ai împotrivit neîncetat, sfinte, și rătăcirii păgâne a budiștilor, și pe cei alunecați în capcana diavolească a ocultismului ai sprijinit, pe toate neamurile întru Hristos iubind și dorind ca toți la cunoștința adevărului să vină; pentru aceea de pretutindeni acum auzi cântări:
Bucură-te, că la multe popoare ai propovăduit;
Bucură-te, că Evanghelia lui Hristos o ai răspândit;
Bucură-te, că tătarilor în limba lor ai slujit;
Bucură-te, că dintre kirghizi sute ai convertit;
Bucură-te, că în Asia Centrală cuvântul Domnului ai purtat;
Bucură-te, că spre caucazieni cu drag te-ai întors;
Bucură-te, că pe fanaticii wahhabiți, la Hristos i-ai adus;
Bucură-te, că pe mollahi înfruntându-i i-ai biruit;
Bucură-te, că pentru Africa ai dăruit;
Bucură-te, că spre Thailanda râvna ta te ducea;
Bucură-te, că pe mulți, din închinarea satanei ai scăpat;
Bucură-te, că mulți necredincioși ai botezat;
Bucură-te, Sfințite Mucenice Daniele!
Condacul 5
Ai slujit lui Hristos din tot sufletul, și la durerile trupului tău nu te-ai plecat, Sfinte, că neținând cont de a ta suferință, întotdeauna sfintele slujbe ai împlinit cu dragoste, cu ceilalți oameni adunându-te în numele Mântuitorului, pe Care întotdeauna în suflet L-ai purtat, cântând Lui: Aliluia!
Continuă lectura

4 comentarii

Din categoria Uncategorized

Sinodul al Optulea Ecumenic: Constantinopol IV (879/880) și condamnarea adaosului și ereziei Filioque / The Eighth Ecumenical Council: Constantinople IV (879/880) and the Condemnation of the Filioque Addition and Doctrine

de părintele profesor George Dion Dragas

SURSA: http://web.archive.org/web/20050817074822/http://www.geocities.com/trvalentine/orthodox/dragas_eighth.html

This originally appeared in The Greek Orthodox Theological Review, Vol. 44, Nos. 1-4, 1999, pp. 357-369.
Typographical errors have been corrected.

Preamble

Did the Eighth Ecumenical Council of Constantinople (879/880) condemn the Filioque addition to the Ecumenical Creed as canonically unacceptable and theologically unsound? This is the question that this paper attempts to answer in light of recent discussions between Orthodox and Lutherans in America. It consists of three parts, a) clarifications concerning the “Eighth Ecumenical Council,” b) the significance of the Horos of this Council for the Filioque controversy, and c) a fresh look at the Horos itself of this Council.

a) Clarifications concerning the Eighth Ecumenical Council

Continuă lectura

Un comentariu

Din categoria Uncategorized