Arhive lunare: Octombrie 2016

Pozitia mea referitoare la semnarea documentelor din Creta de catre Bisericile Locale

Pentru ca s-au vehiculat pe sema mea tot felul de idei, unele mai nastrusnice ca altele, vin cu pozitia mea, pozitie pe care am avut-o mereu si pe care o afirm aici:

 

Cred ca trebuie cautat un dialog cu Ierarhii Bisericii de catre pleroma (preoti, monahi, credinciosi) prin toate mijloacele posibile si trebuie formulate texte teologice bine puse la punct, care sa arate ereziile mai mult sau mai putin subtile de la asa-zisul sinod din Creta. In privinta Bisericii Ortodoxe Romane trebuie sa avem gandul cel bun si sa luam in considerare intentiile bune ale delegatiei Bisericii Ortodoxe Romane in Creta, care a respins ereziile si a fost bine pregatita. Cu toate ca delegatia a facut greseala de a semna, aceasta greseala se poate repara. 

Atitudinile extreme si de ura trebuie evitate, fiind daunatoare si putand duce la schisme.

De aceea, e foarte important sa ne rugam pentru ierarhii Bisericii si sa comunicam cu ei, sa avem deschidere, ca unii care suntem impreuna madulare ale aceleiasi Biserici, in asa fel incat pseudo-sinodul din Creta sa fie respins unitar, sa inteleaga toti ca nu e in folosul nimanui sa fie adoptat un pseudo-sinod care distruge insasi ideea de sinodalitate.

Cred ca a venit timpul pentru o colaborare intre ierarhi si credinciosi, cu adevarat sincera, asa cum ar trebui sa existe intr-o Biserica Vie. 

Consider ca textele din Creta sunt duplicitare, contin erezii si consfintesc un dialog pe o platforma protestanta, nefireasca gandirii ortodoxe, vorbindu-se in acelasi timp de o unitate nedefinita. De exemplu, in textul „Misiunea Bisericii Ortodoxe in lumea contemporana” sunt incluse texte sociale, fara relevanta teologica iar in Enciclica sunt texte cu greseli teologice, asa cum bine puncteaza IPS Heroteos Vlahos in prezentarea sa catre Sinodul Greciei. IPS Heroteos vorbeste chiar de o acceptare a eclesialtatii nedepline din partea „Sinodului”Cretan, iar pentru aceasta demonstratiee are o ampla lucrare care aduce la lumina utilizarea teoriilor ecumenste(teologia baptismala, a ramurilor, teoria bisericilor nedepline, etc). Chiar daca nu s-ar demonstra lucrul acesta, acest „Sinod”tot trebuie respins datorita ambiguitatii lui si a lipsei de continuitate logica a frazelor, ajungandu-se la situatia de a exista contraziceri flagrante in aceeasi fraza( Biserica nu se poate divide… cautam sa ajungem la unitate)(parca ar fi Oracolul din Delfi sau un Supermarket unde fiecare isi alege ce doreste ) In loc ca sa aduca lamuriri, acest „Sinod” bulverseaza, contrar traditiei Sinoadelor de pana acum. 

Cu adevarat cei care accepta (chiar si tacit) acest asa-zis sinod si textele lui  intra in schisma cu Hristos si Biserica Lui. De aceea, multi preoti si credinciosi pun problema ingradirii fata de cei care il accepta (Canonul 15, I-II Constantinopol), tocmai pentru a ramane in Biserica. Insa intreruperea pomenirii trebuie sa fie ultima solutie, dupa ce au fost epuizate toate celelalte cai, dar fiecare are constiinta si lucreaza dupa cum ii dicteaza ea, dar constiinta nu trebuie sa fie manata de patimi personale sau de necunoasterea realitatii bisericesti locale( de exemplu ar fi bine ca sa se astepte hotararea Bisericilor Locale in Sinodele lor referitor la Creta si apoi sa se practice in consecinta), sau din motive magice, de genul ca nu ar mai fi Har si Taine pana la condamnarea Sinodala interortodoxa a Cretei. Motivatia este una singura, si anume ingradirea fata de alterarea invatarurii revelate de Dumnezeu, alterarea Dogmei Ortodoxe. Respect orice atitudine constructiva, fie ca ea insemna intreruperea pomenirii, ca forma de protest, pana la un timp, pana la convocarea uni Sinod, fie ca e dialogul pe baze ortodoxe intre membrii Bisericii, fie ca sunt alte atitudini, care toate trebuie sa duca la Unitatea in Adevarul lui Hristos.

protoprezbiter Matei Vulcanescu

Mitropolia Pireului

Anunțuri

14 comentarii

Din categoria Uncategorized

Interviu cu Protoprezbiterul Peter Heers, pentru Jurnalul Sfintei Mănăstiri din Samtavro, Mtskheta, Georgia, despre Sinodul din Creta

Interviu luat de maicile de la Mănăstirea Samtavro, pentru Jurnalul Sfintei Mănăstiri, situată în Mtskheta (Georgia), „Samtavros Makhlovani”  (în traducere „Tufișul de mure  din Samtavro”), volumul 3-4(24-25), august-septembrie, 2016, pag. 7-9. Aceasta este mănăstirea unde de-curând-canonizatul sfânt ascet, duhovnic și nebun întru Hristos, Sfântul Gavriil Georgianul a trăit, a  trecut la Domnul,  și unde se află sfintele sale moaște.

 

Protobrezbiterul Peter Heers este Parohul Bisericii Sfântul Ilie, Petrokerasa, Grecia, Dioceza de Ierissou și Agion Oros (Biserica Ortodoxă a Greciei)*.

 

 

  1. Vă rugăm să evaluați pentru noi Sinodul din Creta.

 

Din nefericire, Sinodul din Creta este un sinod fals, care a produs texte neortodoxe, care trebuie acum respinse de pleroma Ortodoxă (întregul corp al Bisericii).

 

Hristos este Calea și Adevărul și în ambele sensuri „Sinodul Cretan” s-a depărtat de la o dreaptă reprezentare a lui Hristos. Atât în ce privește  metodologia -cum a fost pregătit, organizat și condus- cât și în ce privește substanța sa  -textele finale au fost viciate de mentalitatea ecumenistă ne-ortodoxă-  „Sinodul Cretan” s-a îndepărtat de Calea și de Adevărul Sfinților Părinți și Sinoadelor Ecumenice. Un duh străin de cel al Sfinților Părinți, un duh lumesc a animat lucrările,  proclamând învățături străine și nu acele „străine graiuri, minunate dogme, uimitoare învățături ale Sfintei Treimi” (vecernia Sărbătorii Pogorârii Duhului Sfânt)  care au fost în trecut rostite la fiecare adevărat Sinod Ecumenic.

 

În pofida clamării excesive a contrariului, atât procesul pregătitor cât și organizarea și regulile de desfășurare nu au reflectat Calea Ortodoxă a sinodalității. Decizii majore privind Sinodul, inclusiv decizia finală de a ține Sinodul, au fost în mod esențial luate fără ca Sinoadele Bisericilor Locale să știe, și fără participarea lor. În fapt, astfel, o nouă formă de papalitate a fost practicată și promovată, când Patriarhii Bisericilor Locale au acționat nu ca „primii între egali” ci ca „primii fără egali” și ca „papi” asupra episcopilor lor. Acest aspect a fost cât se poate de evident în practica fără precedent și neortodoxă de a se limita votul la cel al Patriahilor Bisericilor Locale. Așa cum un episcop a arătat, fără posibilitatea de a vota, singura deosebire între episcopii Ortodocși participanți și observatorii diverselor confesiuni eterodoxe a fost aceea că primii dintre aceștia (episcopii Ortodocși) au putut să ia cuvântul la lucrări, chiar dacă într-un interval limitat de timp.

 

Adevărul lui Hristos, acel „semn care va stârni împotrivire”, „aducând dezbinare” și revelând dorințele inimilor, a fost de asemenea absent  sau deformat în Creta.  Criteriile bine-cunoscute ale Sinoadelor Ortodoxe, erau ca acestea să fie convocate ca să înfrunte provocări doctrinare și, prin extensie, pastorale, la unitatea Bisericii și astfel, în primul rând, abordau probleme de Credință (și, deci, erezii) și doar în mod secundar, chestiuni de ordin canonic legate de acestea. În Creta, această relație între Credință și Ordine, Dogma și Etos a fost dată deoparte, orice referire la schismă și erezie, și cu atât mai mult la eretici, fiind complet absentă. În această epocă, mai eretică decât orice alta, în care sincretismul și New Age-ul guvernează și demonul „merge dezbrăcat prin istorie”, Sinodul Cretan s-a referit chiar la acele erezii condamnate de Sinoadele Ecumenice trecute, și de toți Sfinții Părinți, ca la „biserici”.

 

Din nefericire, este de asemenea clar că Sinodul nu a fost nici „mare” nici „sfânt”. A fost o adunare minoră care va fi amintită cel mult ca o conferință episcopală fără autoritate pan-Ortodoxă atât din cauza numărului mic de episcopi invitați cât și din cauza temelor de mâna a doua abordate. Mai mult, în orice caz, nu a fost „sfânt” din cauza îndepărtării evidente de la Sfânta Tradiție și a promovării unui ecumenism sincretist cu recomandarea nonșalantă a textelor neortodoxe rezultate din dialogul cu Papalitatea (de ex. Balamand) și din așa zisul „Consiliul Mondial al Bisericilor” (de ex. Pussan și Porte Alegre). Această tragică îndepărtare de Sfânta Tradiție este de asemenea vizibilă în textul aprobat de Sinod, „Sfânta Taină a cununiei și impedimentele la aceasta”, care răstoarnă Canonul 72 al Sinodului Quinisext (de la Trulan). Permițând căsătoriile mixte cu eterodocși, acest document, în mod subtil dar clar, exprimă așa numită „teologie baptismală” și noua ecleziologie ecumenistă a „bisericilor parțiale” în afara Bisericii celei Una.

Atât acest document, cât și documentul ”Relațiile Bisericii Ortodoxe cu ansamblul lumii creștine”, care recunoaște existența „bisericilor eterodoxe”, sunt texte ne-ortodoxe care trebuie să fie respinse de către Biserica Ortodoxă.

 

În concluzie, majoritatea covârșitoare a credincioșilor din Grecia au fost dezamăgiți de „Sinodul Cretan” și așteaptă să fie respins categoric de ierarhiile Bisericilor Locale care nu au participat, prima dintre acestea fiind venerabila Biserică a Georgiei, dar și de către ierahia proprie a Bisericii Greciei, ale cărei decizii pre-sinodale au fost în mod necanonic ignorate de Arhiepiscopul Greciei atunci când el și alaiul său au acceptat „numele istoric” de „biserici ortodoxe”.

 

  1. Care a fost ecoul poziției Bisericii Georgiei în Grecia?

 

Biserica Georgiei reprezintă, în acest moment al istoriei, o lumină pentru credincioșii de pretutindeni, pentru speranța lor pentru unitatea Bisericii și pentru o victorie viitoare a Ortodoxiei asupra noii ecleziologii eretice a ecumenismului sincretist. În particular, atitudinea pre-sinodală a Sfântului Sinod (al Georgiei) și a Preafericitului Patriarh Ilia II, cu privire la textele neortodoxe asupra cununiei și asupra eterodocșilor,   ca  și epistola Patriarhului trimisă către Patriarhul Constantinopolului chiar în timpul Sinodului, în care se explicau motivele neparticipării, au adus multă bucurie credincioșilor de pretutindeni și mai ales din Grecia. Credincioșii din Grecia se așteaptă acum ca Biserica Georgiei să meargă până la capăt și să rămână puternică, stând dreaptă și fără de frică pe stânca tare a mărturisirii credinței într-Unul și Singurul Trup al lui Hristos, care este Biserica Ortodoxă, salvarea lumii. Noi înșine suntem angajați într-o luptă teribilă împotriva forțelor antihristice din țara noastră, care lucrează pe față ca să îndepărteze Credința Creștină din Grecia. Ecumenismul sincretist este o parte a acestei agende antihristice. Deci, mărturia Bisericii Georgiei este de o importanță imensă.

 

  1. Ce impresii v-a lăsat întâlnirea cu Patriarhul Georgiei?

 

Întâlnirea cu Preafericirea Sa a fost punctul culminant al vizitei noastre și o mare binecuvântare. Vorbele și harul său au fost o încurajare pentru noi în lupta pentru salvarea Credinței și împotriva noii doctrine a ecumenismului. A fost clar pentru noi că Patriarhul și Ierarhia Georgiei sunt devotați unității Ortodoxe și nu vor fi clintiți să accepte vreuna din inovațiile introduse în Creta. Preafericirea Sa ne-a arătat că înțelege că numai pe baza mărturisirii Ortodoxe a credinței în Biserica Una și a respingerii noii ecleziologii se pot clădi și pot rămâne neclintite „unitatea credinței și comuniunea cu Duhul Sfânt”.   Preafericirea Sa ne-a asigurat că, pentru Biserica Georgiei „nu sunt mai multe biserici, ci doar O Biserică, Biserica Ortodoxă”, și că atât Sfinția Sa cât și Sfântul Sinod vor „lucra pentru unitatea tuturor ortodocșilor”, ceea ce se poate realiza doar pe baza Învățăturii de credință tradiționale.

 

O să fim veșnic recunoscători Preafericirii Sale Ilia al II-lea, mitropoliților și clerului pios și credincios al Bisericii din Georgia pentru ospitalitatea excepțională și delicatețea plină de iubire pe care ne-au arătat-o în timpul vizitei noastre. Ne rugăm ca scurta noastră vizită să fie începutul unei strânse și fructuoase colaborări între credincioșii din Georgia și cei din Grecia în foarte-importantele probleme ale Credinței care ne unesc în Hristos și în Biserica Lui. Fie această colaborare binecuvântată!

 

______________________________

 

Acest interviu a fost acordat în august 2016 și a fost publicat în numărul pe august-septembrie al Jurnalului Mănăstirii.

_______________________________

 

*Părintele Peter Heers este autorul cărților:

The Missionary Origins of Modern Ecumenism. Milestones Leading up to 1920,

și

The Ecclesiological Renovation of Vatican II. An Orthodox Examination of Rome’s Ecumenical Theology Regarding Baptism and the Church .

A tradus cărțile:

Life of Elder Paisios,

Epistles of Elder Paisios,

The Truth of our Faith (vols 1&2) (de Părintele Cleopa de la Sihăstria)

 Apostle to Zaire: The Life and Legacy of Blessed Cosmas of Grigoriou

și cartea pentru copii From I-ville to You-ville (tradusă și în română cu titlul Din cetatea lui Eu în Cetatea lui Tu).

articol preluat de pe:

https://orthodoxethos.com/post/the-way-and-the-truth-of-christ-and-the-council-of-crete

6 comentarii

Din categoria Uncategorized

Mitropolitul Nafpaktosului și Sfântului Vlasie, Ierótheos Vlachos: Hotărârile Sinodului plenar al Bisericii Greciei pentru ”Sfântul și Marele Sinod„ și rezultatul final al acestora

Sinodul Bisericii Greciei, în ședințele sale plenare din 24-25 mai a.c., în virtutea dreptului și competenței pe care le deține, a studiat textele aprobate de Conferințele Panortodoxe Presinodale și de Sinaxele Întâistătătorilor, ca urmare a hotărârii și propunerii Sinodului Permanent al Bisericii Greciei. Pe baza articolului 11 al Regulamentului de Organizare și de Funcționare a ”Sfântului și Marelui Sinod”, a hotărât depunerea propunerilor, amendamentelor, corecturilor și adaosurilor, care au și fost depuse competent și în intervalul de timp prevăzut la Secretariatul Panortodox al ”Sfântului și Marelui Sinod”.

După cum se afirmă la articolul 11 (2) al Regulamentului de Organizare și Funcționare a Sfântului și Marelui Sinod, ”aprobarea acestor amendamente, după finalizarea dezbaterilor asupra lor, se face, potrivit practicii stabilite la nivel panortodox, pe baza principiul unanimității delegațiilor Bisericilor Ortodoxe Autocefale. Aceasta înseamnă că amendamentele care nu au fost acceptate în unanimitate nu sunt aprobate”.

Important este că cele mai multe propuneri ale acestora au fost aprobate prin unanimitate de către Sinodul Plenar al Bisericii Greciei, unele dintre ele au fost aprobate cu o majoritate de 76 la 2, iar o propunere a fost aprobată prin vot nominal. Din aceste date rezultă că această hotărâre a Sinodului Bisericii Greciei s-a bucurat de o mare susținere și exprimă conștiința Bisericii Ortodoxe a Greciei, care dispune de un înalt nivel teologic, pastoral, monahal și eclesial. Continuă lectura

Un comentariu

Din categoria Uncategorized

Predica părintelui Theodoros Zisis la Mănăstirea Răciula (manastire aflată în nepomenire)

toata predica o vedeti aici:

Parintele Theodoros Zisis a mers si a intarit pe cei care au intrerupt pomenirea in Republica Moldova din cauza adoptarii de catre sinodul Bisericii Ruse a textelor preliminare sinodului din Creta de la a 5-a intalnire a Intaistatatorilor de la Chambesy si a semnarii de catre Patriarhul ecumenist Chiril al Moscovei impreuna cu Papa a textului comun alcatuit din 30 de puncte, prin care se recunosc tainele romano-catolicilor. Unul din motivele pentru care Rusia nu a participat in Creta este si presiunea enorma exercitata asupra ierarhilor prin intreruperea pomenirii de catre manastiri si preoti din Rep. Moldova, Ucraina, Bielorusia, etc.

Parintele vorbeste in aceasta predica despre hotararea de a nu reincepe pomenirea Patriarhului Chiril si a ierarhilor care il pomenesc pana cand nu se va condamna ecumenismul si pseudo-sinodul din Creta. De asemenea, expune motivatia reala pentru care cele 4 Biserici Autocefale (Bulgaria, Georgia, Rusia si Antiohia)nu au participat la pseudo-sinodul din Creta si multe alte lucruri interesante. Parintele afirma ca in Creta a fost tradata invatatura Apostolilor si a Sfintilor, in loc sa se condamne erezia ecumenista si sa se revina la calendarul vechi.

Un comentariu

Din categoria Uncategorized