Arhive pe etichete: ortodoxia

Manastirea Crucea. Marturisirea de Credinta impotriva Ecumenismului!Pr. Teodoros Zisis.

Reclame

2 comentarii

Din categoria Uncategorized

Pr.Theodor Zissis-”Edictul de la Mediolan si Conceptul de Toleranta Religioasa”Partea 1-CTA-2013

Pr.Theodor Zissis- Edictul de la Mediolan (313 d.Hr.) și manifestările festive plănuite în Biserica Serbiei

Constanța, 29 mai 2013

Pr.Theodor Zissis-”Edictul de la Mediolan si Conceptul de Toleranta Religioasa”Partea 1-CTA-2013

În anul 2013 se împlinesc 1700 de ani de la emiterea cunoscutului Edict de la Mediolan (313), pe care l-au semnat împreună cei doi împărați de atunci, Constantin cel Mare și Liciniu. Cu ocazia acestei aniversări sunt organizate manifestări festive de către Biserica Serbiei din cauza faptului că un oraș sârbesc (Niș) e considerat locul de naștere al Sfântului Constantin cel Mare.
Continuă lectura

Scrie un comentariu

Din categoria Uncategorized

Hristos a Inviat! Sfanta Lumina de la Ierusalim arata ca singura Ortodoxia este credinta adevarata.

Sfanta Lumina vine la Ortodocsii oficiali, nu la stilisti, nu la grupari rupte din Biserica, vechi calendariste (Slatioristi, GOC, Floriniti, Mateiti, etc).
Nu parasiti Biserica, nu mergeti la stilisti, superortodocsi, ultraortodocsi, etc.

7 comentarii

Din categoria Uncategorized

„Teologia postpatristica” sau recunoasterea anticalcedonienilor ca ortodocsi pe site-ul Patriarhiei

„Teologia postpatristica” sau recunoasterea anticalcedonienilor ca ortodocsi pe site-ul Patriarhiei
                           
         A nu recunoaste Sinodul IV Ecumenic si a nega realitatea invederata, anume ca anticalcedonienii sunt anticalcedonieni, se opune eticii si bunului simt ortodox.
  Ba mai mult, cei care spun ca necalcedonienii sunt ortodocsi cad si sub anatema Sinodului IV Ecumenic de la Calcedon si a Sinoadelor urmatoare, adica se rup de invatatura Bisericii. Atat Dioscor cat si Sever sunt sub anatema. Patriarhul Senuda recunoaste  in cartea „Firea lui Hristos” ca e severian si ne considera pe noi, ortodocsii, a fi nestorieni. O sa publicam scrisoarea catre Preafericitul Daniel si catre Sfantul Sinod in limba greaca, in toate revistele teologice, ca sa avem si un punct de vedere si din partea ortodoxiei de limba greaca.
          A considera ca Sfintii Parinti s-au inselat la Sinod este blasfemie si ateism, pentru ca atunci, analogic, putem spune ca si Evanghelistii s-au inselat, si atunci unde mai este lucrarea Duhului Sfant in Biserica? Se poate demonstra mult mai clar in urma dialogului cu anticalcedonienii ca acestia sunt in eroare. E mult mai simplu de demonstrat aceasta, decat sa demonstrezi ca Sfintii Parinti de la Calcedon s-au inselat. 
   Unde este iubirea ecumenistilor cand acestia folosesc politica „pumnului in gura”?? Nu cumva e doar agapologhie (discutii despre iubire)?
         Cineva spunea: Cine este ecumenist inseamna ca nu a simtit niciodata lucrarea Duhului Sfant, pentru ca nu poate cineva sa simta pe Duhul Sfant si sa gandeasca ecumenist. Duhul Sfant descopera Adevarul si numai Adevarul, neamestecat cu „diplomatiile” celor ce vor sa fie bine cu lumea eretica. Sa ii iubim pe eretici, dar sa le spunem adevarul.
          Este gresit a crede ca am avea ceva personal cu cineva.  In nici un caz. Este vorba de dragostea pentru Ortodoxie, adica pentru Adevar. Daca cineva se intoarce de la minciuna la Adevar ii sarutam si picioarele, nu numai mainile. Nu este nimic personal, nu uram pe nimeni si nu dorim raul nimanui. Din contra, poate cu ajutorul Duhului Sfant se va lumina cine trebuie si va scoate ereziile din siteul Patriarhiei, in care se spune ca „suntem uniti in dogma cu anticalcedonienii”. Insasi aceasta fraza este o erezie. Desigur ca e nevoie de smerenie ca cei care au facut greseala sa recunoasca, dar daca recunosc si schimba, eu personal merg la ei si le sarut si mainile si picioarele. Este obligatia fiecarui membru al Bisericii de a sesiza erezia si de a trage semnalul de alarma.
Cunoastem ca parintele Staniloae a aratat ca dialogul cu eterodocsii in forma ecumenista  este produsul masoneriei si ca acest dialog nu a dus la nimic bun. Sa avem un dialog ortodox si atunci si eterodocsii vor avea de castigat.

         Preot Matei Vulcanescu
            Biroul de Misiune al Mitropoliei Veriei, Nausei si Campaniei.

Scrisoare deschisa catre Sfantul Sinod al BOR si Preafericitul Daniel in problema monofizita.

4 comentarii

Din categoria Uncategorized

Taiwanese Orthodox Missionary’s Letter to the Greek People

A letter from the first Taiwanese Orthodox missionary Pelagia Yu to the Greek people

I am Chinese, born in Taiwan and my Christian name is Pelagia. I was a Protestant Continuă lectura

Un comentariu

Din categoria Uncategorized

SFANTUL PATAPIE, praznuit pe 8 Decembrie: CUM TU, O ERETICĂ, TE APROPII DE MINE? Dogmatica empirica, adica minunile sfintilor si insasi experienta heterodocsilor care vin la Ortodoxie, ne arata ca botezul heterodox (in cazul de fata „catolic”/filioqpapist) nu este valid/lucrator

Câteva minuni contemporane ale Cuviosului Patapie

 

Sf. Cuv. PatapieSf. Cuv. Patapie

1. O mare minune: întoarcerea femeii „catolice” (monahul Nicodim Bilalis, „Slujba Cuviosului Părintelui nostru Patapie, făcătorul de minuni, o scurtă biografie şi o scurtă istorisire a minunilor”, pp. 19-20, ediţia a II-a, Atena, 1986)
Anul acesta de Paşte (1986), în Sfântul Munte, am vorbit cu evlaviosul stareţ vecin, pe nume Martinian (de la Coliba „Toţi Sfinţii”, în Kapsala, Sfânta Mănăstire Pantocrator) şi cuvântul a ajuns la tema despre minunile contemporane. Prilejul a fost continua minune a credinţei noastre ortodoxe a Sfintei Lumini de la Preasfântul şi Izvorâtorul de viaţă Mormânt. Atunci, stareţul Martinian ne-a povestit şi următoarea minune recentă a Cuviosului Patapie, pe care o expunem după istorisirea lui.

Stareţul avea o rudă emigrantă în Germania de Vest, de unde cu câţiva în urmă s-a întors pensionar. Ruda sa se numeşte Gheorghios Z. (Însuşi stareţul preferă ca numele să fie anonim). Şi în Germania s-a căsătorit cu o nemţoaică „catolică”, fără ca ea să se fi botezat înainte cu Botezul Ortodox. Au făcut, desigur, nunta într-o biserică ortodoxă şi cei doi copii ai lor i-au botezat cu Botezul ortodox, dar soţia a rămas „catolică”, chiar dacă mergeau la slujbe în bisericile ortodoxe.
După ce s-au întors în Grecia (sunt locuitori în Nea Smyrna, parohia „Sfântul Sostene”), în vara anului 1985 s-au dus pentru petrecerea vacanţei de vară în Loutraki (Corint) şi acolo s-au dus într-o zi la Mănăstirea Cuviosului Patapie, ca să se închine Cuviosului.
În Sfânta Peşteră a intrat primul soţul, care s-a şi închinat Sfintelor Moaşte. Dar, în timp ce intra şi soţia „catolică” şi se apropia să se închine, a căzut jos leşinată. Soţul a prins-o imediat în braţe şi, cu ajutorul altor închinători, a scos-o afară şi a ajutat-o să-şi revină. După ce şi-a revenit, au întrebat-o ce i s-a întâmplat de a leşinat. Şi ea a răspuns cu uimire:
– „Bine, nu aţi văzut, nu aţi auzit? Sfântul m-a împins şi mi-a zis: Cum tu, o eretică, te apropii de mine?”.
Şi din acel moment, ea singură a cerut să se boteze ortodoxă, după cum s-a şi botezat în urma catehizării ei în propria parohie.
De acum, ca ortodoxă, vizitează cu evlavie Sfânta Peşteră a Cuviosului şi se închină Sfintelor Moaşte cu dragoste şi recunoştinţă. Pentru că, după ce a primit Botezul ortodox, se simte alt om! „Când mă rog”, ne-a spus într-o convorbire telefonică, „Îl simt pe Dumnezeu ca al meu, Tatăl meu, pe cînd înainte nu simţeam nimic. Acum aprind candela la iconostas, fac prescuri, mă împărtăşesc, citesc Vieţile Sfinţilor şi sufletul meu Îl simte pe Dumnezeu aproape de el.
Iată, cum să v-o spun? E ceva foarte diferit de cum era înainte, o siguranţă că sunt lângă Dumnezeu. Şi lucrul acesta îl datorez Sfântului Patapie, căruia îi mulţumesc.”

SURSA: http://acvila30.ro/sfantul-patapie-cum-tu-o-eretica-te-apropii-de-mine/

articol preluat de pe dogmaticaempirica.wordpress.com

Scrie un comentariu

Din categoria Uncategorized

Stiati ca Biserica Ortodoxa Romana a acceptat oficial(in 1994) ca ereticii miafiziti necalcedonieni sunt ortodocsi? Egiptenii-copti, armenii si siroiacobitii vorbesc de o singura Fire in Hristos, respingand Sinodul IV Ecumenic de la Calcedon. Oare au gresit Sfintii Parinti purtatori de Duh Sfant? Sau gresesc comisiile de dialog dintre ortodocsi si necalcedonieni?

Conform site-ului oficial al Patriarhiei Romane:

“Biserica Ortodoxa Romana a dovedit o mare deschidere fata de acest dialog. A fost prezenta la aproape toate intrunirile neoficiale si oficiale (fara a IV-a neoficiala si a II-a si a III-a oficiala), prin prof. dr. Nicolae Chitescu, pr.prof.dr. Dumitru Radu, I.P.S. dr. Antonie Plamadeala, pr. prof. dr. Dumitru Staniloae si pr. prof. dr. Nicolae Necula.

In sedinta Sfantului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane, din 8-9 decembrie 1994, s-au acceptat in mod oficial textele celor doua declaratii comune. Astfel, Biserica Ortodoxa Romana a fost prima Biserica, care a aprobat oficial acest dialog dupa 1993.”

Se pare ca cei care au adoptat aceste concluzii ale dialogului cu necalcedonienii,  nu au fost deloc atenti la ceea ce au semnat:

“„Atunci cand vorbim despre ipostasul unic si compus al Domnului nostru Iisus Hristos, nu vrem sa spunem ca in el se unesc un ipostas divin cu unul uman. Vrem sa spunem ca unul si vesnicul ipostas al celei de-a doua Persoane a Treimii si-a asumat omenitatea noastra, a naturii create, printr-un act care-l uneste cu propria sa natura dumnezeiasca necreata, pentru a forma o adevarata fiinta divino-umana, unita in mod nedespartit si neamestecat, naturile deosebindu-se una de alta, doar prin contemplare”. „Acest ipostas al Celei de-a doua Persoane a Sfintei Treimi, nascut mai inainte de toti vecii, din Tatal, este acela care in zilele de pe urma a devenit o fiinta umana si s-a nascut din Prea Sfanta Fecioara Maria”.”http://www.patriarhia.ro/ro/relatii_externe/dialog_intercrestin_1.html

Prima formulare: “vorbim despre ipostasul unic si compus al Domnului nostru Iisus Hristos”nu este deloc clara, iar explicitatarea care urmeaza este si mai ambigua.

Formularea “naturile deosebindu-se una de alta, doar prin contemplare” ar putea insemna ca firile (naturile) in Hristos sunt doar teoretice.

In formularea pentru a forma oadevarata fiintadivino-umanase confunda notiunea „fiinta divino-umana” cu notiunea „fire divino-umana”, exact ca in formula ereticului Sever de Antiohia, anume fire compusa divino-umana.

Formularea “este Acela care in zilele de pe urma a devenit o fiinta umana“  este iarasi impotriva invataturii Sinodului IV Ecumenic, pentru ca ipostasul Fiului nu “a devenit o fiinta umana” ci  “si-a impropriat firea umana”. In Simbolul Niceo Constantinopolitan se spune ca Fiul ” S-a intrupat de la Duhul Sfant si din Maria Fecioara si S-a facut om” – termenul grecesc “ενανθρωπησαντα”, care s-ar traduce mai exact cu “S-a inomenit” adica “a luat firea umana“.

Patriarhul Senuda al III-lea,  in cartea sa “Firea lui Hristos“,  vorbeste despre o fire a lui Hristos, mergand pe linia ereziei lui Sever.In aceasta nuanta consta erezia miafizita.  Conform lui Senuda, Hristos are o singura fire divino-umana, interpretand eronat ceea ce spune Sfantul Chiril al Alexandriei: “o fire a Cuvantului intrupat“. Formulare care, desi apartine unui mare Sfant al Bisericii, a fost evitata a se folosi de catre Sinodul IV Ecumenic, tocmai ca sa nu existe ambiguitati.
Conform invataturii ortodoxe exprimate de Sfantul Ioan Damaschin in Dogmatica, Capitolul XVI,(Catre cei ce spun:Daca omul are doua firi si doua activitati, este necesar ca Hristos sa aiba trei firi si tot atatea activitati):  „Tot ceea ce este comun si se observa in multi, fara ca sa fie in unul mai mult, iar in altul mai putin, se numeste fiinta. Prin urmare, pentru acest motiv, se zice o singura fire a oamenilor, pentru ca orice om este compus din suflet si corp. Despre ipostasa Domnului insa, nu putem spune o singura fire, caci fiecare din firi pastreaza, si dupa unire, insusirea fireasca si nu este cu putinta sa gasim o specie Hristos. N-a fost un alt Hristos, din Dumnezeire si omenire, acelasi si Dumnezeu si om.”

In cheia Sinodului de la Calcedon, fraza Sfantului Chiril poate fi inteleasa astfel:o fire dumnezeiasca unita cu natura umana, adica  doua firiSfantul Ioan Damaschin in Dogmatica, III, capitolul 8  spune: Deoarece (firile) sunt unite dupa ipostas si au intrepatruderea reciproca, sunt unite fara amestecare, pastradu-si fiecare propria sa deosebire naturala.” iar in capitolul 3 spune: “Daca Hristos ar fi dintr-o singura fire compusa, si daca este deofiinta cu Tatal, atunci va fi si Tatal compus si deofiinta cu trupul, lucru absurd si plin de toata blasfemia“. Iar Sfantul Maxim Marturisitorul spune: “nu este ingaduit a se spune ca Hristos e o fire compusa, pentru ca ar insemna ca si Trupul lui Hristos e de o varsta cu dumnezeirea” (Sf Maxim Marturisitorul, Epistola catre Ioan Cubicularul…Impotriva lui Sever, PSB81, p85-86).

In Minei la  Slujba Sfintilor Parinti celor din Calcedon, la Utrenie, cantarea 6 scrie: Chiril pe Hristos propovaduieste in doua firi, si in doua lucrari, eresul lui Sever celui fara de minte biruind”.

Impotriva Sinodului IV Calcedon au fost “ridicate anatemele”

Ridicarea anatemei in contextul dialogului dintre Biserica Ortodoxa si Biserica Orientala Ortodoxa este bazata pe Declaratia hristologica comuna de la Chambésy si urmareste inlaturarea obstacolelor in vederea comuniunii eclesiale depline”. http://www.patriarhia.ro/ro/relatii_externe/dialog_intercrestin_1.html

Intrebarea sincera este: De ce coptii, siroiacobitii si armenii nu accepta formularea Sinodului IV Ecumenic de la Calcedon?

Raspunsul il gasim in cartea “Firea lui Hristos” a patriarhului copt Senuda al IIIlea, in care se spune negru pe alb ca ca noi ortodcsii suntem eretici nestorieni!

“Odata acceptat acordul comun privind hristologia, urmeaza acordul comun liturgic.  Desi acum nu exista o separatie dogmatica, realizarea deplinei comuniuni ramane un ideal. Se pare ca Bisericile Orientale Ortodoxe nu au suficient curaj in a recunoaste categoric si deplin hotararile Sinodului al IV-lea ecumenic, probabil si imprejurarilor istorice date, iar celelalte Biserici Ortodoxe intarzie ratificarea oficiala a dialogului. In subcomisia liturgica este numit din partea Bisericii Ortodoxe Romane pr.prof.dr. Nicolae Necula.” http://www.patriarhia.ro/ro/relatii_externe/dialog_intercrestin_1.html

Ce usor au trecut comisiile ortodoxe peste Sinodul IV Ecumenic de la Calcedon! Observam totodata ca partea miafizita (coptii, armenii si sirienii) a fost mult mai serioasa in a abordarea ei eretica, si chiar de admirat, pentru ca, desi partea ortodoxa s-a grabit sa “ridice anatemele” de pe ereticii condamnati de Calcedon, coptii au spus ca nu poate fi valabila si reciproca, anume ca miafizitii nu vor ridica anatemele asupra Sfintilor Parinti  de la Calcedon! Chiar daca miafizitii ar vrea sa “ridice anatema” problema ramane, pentru ca este o anatema invalida, iesirea de sub anatema se face prin primirea invataturii ortodoxe, nu prin ridicarea magica a anatemelor, fara suport dogmatic.

Cartea  patriarhului  miafizit Senuda ramane ca reper pentru noi ortodocsii, ca sa intelegem ca nu avem nimic in comun cu miafizitii, si nu e vorba de nici o neintelegere terminologica.

Sinodul Bisericii Locale Sarbe a adoptat ca act oficial cartea domnului Jean-Claude Larchet, “Personne et Nature”, text foarte bine documentat in care se demonstreaza patristc faptul ca necalcedonienii sunt in continuare eretici.

In urma celor expuse mai sus cred ca ar fi cazul ca Biserica Ortodoxa Romana sa respinga documentul acceptat oficial in 8-9 decembrie1994, prin care se pune intr-o anumita masura sub anatema Sinodului IV Calcedon si a urmatoarelor Sinoade Ecumenice.

Personal resping ceea ce a semnat Sinodul BOR prin care ii recunoaste pe necalcedonieni ca ortodocsi, pentru ca simpla acceptare tacita a acestui fapt imi pericliteaza mantuirea.

preot Matei Vulcanescu

3 comentarii

Din categoria Uncategorized