Arhive lunare: Decembrie 2016

Îngradirea de erezie. Metoda terapeutică a Bisericii pentru boala ereziei. Mărturiile sfinților.

vă îndemn să luptaţi pentru  credinţa    dată sfinţilor, odată pentru totdeauna”  ( Iuda 1,3)                                

A trece sub tăcere cuvântul Adevărului este totuna cu a te lepăda de Hristos1, fiindcă Duhul Sfânt grăiește prin gura proorocului: nu sunt graiuri nici cuvinte, ale căror glasuri să nu se audă(Ps. 18: 3)

                   După învăţătura Bisericii Ortodoxe, încă din vremea Sfinţilor Apostoli, erezia a fost socotită ca având urmări dezastruoase asupra omului. Îl îndepărtează de Dumnezeu şi îl duce la pieire. De aceea şi Domnul Însuşi şi Apostolii sunt foarte aspri faţă de „ereziile pierzării (Matei.7,15; Fapte 20, 29; II Corinteni. 11,13; II Petru. 2,1;  I Ioan 4,1; II Ioan 1,7).

                   Păcatul personal este o încălcare a Legii şi pe care Dumnezeu îl poate şterge. Dar erezia este o schimbare a Legii şi care face imposibilă orice comuniune cu Dumnezeu. Un episcop sau un preot care păcătuieşte în mod individual îşi face rău doar lui însuşi, în timp ce episcopul căzut în erezie pune în pericol de moarte şi sufletele care i-au fost încredinţate. (Sf. Nicodim Aghioritul)

Sfântul Maxim afirmă că Duhlul Sfânt este absent din acea biserică care nu mai mărturiseşte Credinţa Ortodoxă, ceea ce face zadarnică orice comuniune cu ea. Comuniunea cu o biserică presupune unitatea credinţei, mărturisirea unei credinţe neortodoxe de către această biserică exclude orice comuniune cu ea. (pag.181) (Sursa: Larchet, Jean-Claude – Sfăntul Maxim Marturisitorul. Mediator între Răsărit şi Apus Ed. DOXOLOGIA, 2010)

 

Dacă Hristos nu este mărturisit corect, atunci comuniunea cu El şi cu cei care Îl mărturisesc în mod ortodox devine imposibilă, căci cel care nu Îl mărturiseşte pe Hristos în mod corect, adică în conformitate cu Tradiţia, se plasează în afara Lui. Acela care nu primeşte pe Apostoli, pe Prooroci şi pe Învăţători, ci nesocoteşte expresiile şi glasurile lor, acela dispreţuieşte pe Hristos Însuşi. (pag. 200) (Sursa: Larchet, Jean-Claude – Sfăntul Maxim Marturisitorul. Mediator între Răsărit şi Apus Ed. DOXOLOGIA, 2010)

 

La un moment istoric dat, când erezia s-a răspândit în toate bisericile, Biserica Sobornicească s-a redus la un mic număr de credincioşi, chiar putem spune, la unul singur… Fiecare parte, chiar şi cea mai mică a Bisericii, fie şi un singur credicios, poate fi numit Biserică Sobornicească. Celor care voiau să-l silească pe Sfântul Maxim să se împărtăşească cu monoteliţii, le răspunde: “chiar dacă întregul univers (Oikoumeni) s-ar împărtăşi cu voi, eu unul nu mă voi împărtăşi”. El opune catholicitatea sa unei ecumenicităţi eretice. (pag. 209) (Sursa: Larchet, Jean-Claude – Sfăntul Maxim Marturisitorul. Mediator între Răsărit şi Apus Ed. DOXOLOGIA, 2010)

 

1Din procesul Sf. Maxim Mărturisitorul

Dacă „porţile iadului nu vor putea birui Biserica”  întemeiată  de Hristos, aceasta nu înseamnă că o anumită Biserică Locală nu ar putea cădea niciodată în erezie, din pricina unei harisme, unei puteri sau unui privilegiu, pentru că nici o biserică particulară nu se identifică „a priori” şi definitiv cu Biserica. (pag. 211) (Sursa: Larchet, Jean-Claude – Sfăntul Maxim Marturisitorul. Mediator între Răsărit şi Apus Ed. DOXOLOGIA, 2010)

 

Toate bisericile au căzut într-un moment sau altul în erezie şi deci s-au aflat în afara Bisericii Soborniceşti (Catholiceşti). În anumite momente chiar toate bisericile au căzut în erezie, şi Biserica Sobornicească n-a mai existat decât prin câţiva credincioşi care nu încetau a mărturisi Credinţa Ortodoxă. (pag. 211)(Sursa: Larchet, Jean-Claude – Sfăntul Maxim Marturisitorul. Mediator între Răsărit şi Apus Ed. DOXOLOGIA, 2010)

 

Comuniunea care se realizează în împărtăşirea cu Trupul şi Sângele lui Hristos presupune încă şi mai mult adevărata credinţă. Dacă nu se mărturiseşte Dreapta Credinţă, se răstoarnă şi se desfiinţează marea, luminoasa, prealuminata şi slăvita Taină a Ortodoxiei creştinilor. Invocarea Sfântului Duh în epicleza Sfintei Liturghii rămâne fără de răspuns şi,  prin urmare, Darurile ce se pun înainte nu mai sunt sfinţite.  Aşadar, nu se mai realizează o comuniune  adevărată. (pag. 263)(Sursa: Larchet, Jean-Claude – Sfăntul Maxim Marturisitorul. O introducere, Ed. DOXOLOGIA, Iaşi 2013)

Unitatea Bisericii stă în păzirea întreagă şi nevătămată a învăţăturilor Dreptei Credinţe Ortodoxe lăsate nouă de Sfinţii Apostoli şi Sfinţii Părinţi…şi, deci, dezbinaţi de Biserică, schismatici sunt toţi cei care cugetă osebit de Sfinţii Bisericii.

Unde nu există „Adevărul şi moştenirea Mărturisirii de Credinţă”, nu există nici un fel de Biserică Sobornicească (Catholicească) – şi, implicit, nici Preoţie, nici Botez, nici Taine. (Sfântul Maxim Mărturisitorul)

Din cartea Străjerii Ortodoxiei –Luptele monahilor pentru apărarea Ortodoxiei (Arhimandrit Vasilios Papadakis, Ed. Egumeniţa, 2015)

 Pag. 76 – Fiind adus Moise și văzând că Luchie [episcopul] se pornise să-și pună mâinile peste el, a zis: «Să nu fie ca eu să fiu hirotonit prin mâna ta. Căci nu se pogoară Harul Sfântului Duh când îl chemi tu». Luchie însă a zis: «De ce rostești cu bănuială acestea?». Iar Moise i-a răspuns: «Nu vorbesc din bănuială, ci știu bine cele pe care le grăiesc. Fiindcă tu nu numai că lupți împotriva dogmelor apostolești și înveți cele contrarii, ci la cuvintele de hulă adaugi încă și fapte fără de lege. Căci ce rău-credincios nu a pătruns prin tine în adunările bisericești? Care dintre bărbații vrednici de laudă n-a fost izgonit?»

 Pag. 95 – Toți acești clerici au încetat, până astăzi, comuniunea cu Nestorie și tot de aceea și alții se feresc, în ascuns, de împărtășirea cu el. Alți Preoți preaevlavioși au fost opriți să predice, pentru că în Biserica Sfintei Irina cea de lângă mare au osândit dogma eretică, ce s-a arătat acum din nou în chip nelegiuit.

Pag. 91 – Poporul credincios, care luptase atât de mult împotriva rătăcirii ariene, vedea o nouă primejdie a coborârii Persoanei lui Iisus la treapta de creatură – de data aceasta pe o altă cale. Nestorie cugeta cele ale lui Arie, iar credincioşii „nu au voit să aibă părtăşie cu el, de vreme ce are astfel de cugete. Astfel, chiar şi acum, poporul din

Constantinopol nu merge la bisericile lui, afară de câţiva nemintoşi şi adulatori de-ai săi. Mai toate Mănăstirile şi Arhimandriţii nu au comuniune cu el, temându-se ca nu cumva să se vatăme din pricina credinţei lui.”

 Pag. 102 Când Ipatie a cunscut cugetele lui Nestorie, că nu erau cele ce se cunveneau să fie, a șters îndată numele lui din dipticele bisericii, ca să nu mai fie pomenit la Proscomidie… Deci i-a zis Evlalie lui Ipatie: «De ce ai șters numele lui, mai-nainte de a vedea ce se va petrece?». Iar Ipatie i-a răspuns: «De când am auzit că vorbește necuviincios despre Domnul meu, am încetat comuniunea cu el și nici numele nu i-l mai pomenesc; fiindcă nu mai este episcop». Atunci Evlalie i-a spus cu mânie: «Mergi și îndreaptă ceea ce ai făcut, căci pot să te și pedepsesc.» Și i-a răspuns Ipatie: «Fă tot ce voiești, căci eu mi-am pus în gând să le sufăr pe toate, și cu un cuget ca acesta am făcut ceea ce am făcut». Continuă lectura

Anunțuri

10 comentarii

Din categoria Uncategorized

O traducere în scris a răspunsului Înaltpreasfințitului Ierotheos despre „Sinodul” din Creta la Conferința de la Iași despre Batranul Sofronie Saharov

La cererea asociatiei ASTRADROM am tradus de pe youtoube raspunsul Inaltpreasfintitului Ierotheos de Nafpaktos. Avand in vedere ca aceste cuvinte rostite de Inaltpreasfintitul Ierotheos sunt cu adevarat miere duhovniceasca, am retradus raspunsul Sau referitor la „Sinodul” din Creta. Intotdeauna in traducerea directa, instanta, se pot pierde anumite sensuri si de aceea, din dragoste si respect pentru Mitropolitul care a marturisit in Creta si nu a semnat textele eretice- diplomatice( cu dublu sens, schizofrenice asa cum le numeste domnul Dimitrie Tselenghidis) am incercat cu multa evalvie si cutremur, cu modestie, sa traduc si eu in scris ceea ce a spus Inaltpreasfintia Sa. Nu contest sub nici o forma traducerea instant si inteleg faptul ca e greu ca in aceasta traducere, mai ales ca e foarte adanc teologica, sa se piarda poate, din duhul si puterea cuvantului Sau. De aceea in paranteze am pus notele mele ca sa se inteleaga mai bine ideile textului. Va marturisesc ca am comunicat cu Inaltpreasfintia  Sa Ierotheos ca sa inteleg duhul Sau si sa-mi explice exact anumite aspecte, anumite ganduri legate de „Sinodul” din Creta.

 

Raspuns al Inaltpreasfinţitului Ierotheos de Nafpaktos la întrebarea: „Cum ar fi reacţionat părintele Sofronie în faţa „Sinodului” din Creta?”:

« – Mi-a spus odata (bătrânul Sofronie) ca toţi cei care vorbesc despre unirea „bisericilor”, aşa cum o numesc ei (ecumenistii), nu au înţelels nici inaltimea îndumnezeirii pe care o are Biserica Ortodoxă, nici adâncimea prăbuşirii celorlalti creştini prin respingerea învăţăturii ortodoxe.
Atât timp cât există un Ortodox, cu experienţa Teologiei (în chip empiric – luminat de Duhul), nu se pierde Ortodoxia (Biserica Ortodoxă).
Este ceea ce am spus si dimineaţă la Sfânta Liturghie, acel fragment din scrisoarea lui (Gheronda Sofronie) către Balfour, scrisoare care este fundamentul pe care a scris cartea despre Sfântul Siluan, si anume: nu pot să concep Credinţa fără Dogmă (Ortodoxa), creştinism înafara Bisericii (Ortodoxe) şi crestinism fără asceza creştină. (apropo de textul relatia Bisericii Ortodoxe cu celalta lume „creştină”)
Acestea trei, şi anume Dogma, Biserica si Asceza reprezinta impreună Viata, sunt cuvintele lui Gheronda Sofronie.
Desigur, el, trăind în lumea occidentală, avea discernamânt, avea învăţătura ortodoxa si experienţa, şi ştia până la ce punct să facă cineva o concesie(ereticilor).
Problema este astăzi ca nu avem mintea luminată (de Duhul Sfânt), multi dintre noi, ierarhii, de aceea exprimăm cele două extreme, fie fanatismul, fie secularizarea, nu avem discernământul să mergem pe cărarea ortodoxă cu discernământ, şi de aceea azi, şi mă refer şi la mine însumi, avem nevoie de episcopi care sa aiba Teologia Empirică (curăţire de patimi, iluminare şi îndumnezeire) si nu de „diplomati bisericesti”. Aş putea să vă spun mult mai mult, dar nu avem timp.
„Diplomatia” (în sensul de a judeca cu dublă măsură) nu ajută Biserica. Altceva este Discernământul şi altceva este „diplomaţia”, şi în sfârşit, să fugim de extreme, şi ca să putem să evităm extremele trebuie să avem raţiune cu discernământ şi să nu fim mişcati de interese, pentru ca la urmă, anumite texte, aşa cum este un text, asa cum s-a facut si în Creta, nu sunt texte teologice[1] ci sunt „diplomatice” (cu două măsuri -cu dublu înteles, sens) care nu îi multumesc nici pe eterodocşi (eretici) nici pe ortodocşi.
(Aceste texte din Creta) sunt ca si cum ar exista un bazin cu peşti, şi fiecare poate lua ce peşte vrea. Desigur, ceea ce s-a petrecut în Creta, cum, foarte frumos a spus Biserica Ortodoxa Română (dupa traducerea greceasca[2]), este un text în care s-au facut (în Creta) anumite corecturi, cum că textele din Creta trebuie sa fie EXPLICATE, sa fie CORECTATE,  SĂ SCHIMBE ALTE TEME, pe care sa le facă la alte Sinode (traducerea în limba greacă a Sinodului BOR vorbeşte de faptul că textele din Creta trebuie sa fie corectate? Oare i s-a dat o traducere corectă lui IPS Ieroteos a hotărârii BOR?)

Deci noi trebuie sa rămânem în Biserică, să luptăm pentru problemele bisericeşti, nu părăsim Biserica, si sub povăţuirea duhovniceasca a episcopilor nostri (atentie, avand în vedere că în traducerea grecească a Hotărârii Sinodale a BOR se spune ca textele trebuie corectate, deci Sinodul BOR nu ar accepta aceste texte in forma aprobata la Creta!!!).

Atunci când se fac anumite greşeli în Biserică, Biserica însăşi le îndreaptă, pentru că voi aveţi aici un episcop (Mitropolitul Teofan) bun, care s-a luptat şi se luptă pentru ortodoxie, şi trebuie să aveţi încredere desăvârşită, pentru că aceste întâlniri, ca şi întalnirea de azi, despre bătrânul Sofronie şi teologia lui, nu se fac în Grecia, nu s-au facut niciodată, de aceea să aveţi încredere în Mitropolitul vostru, pentru că este mai bine să rămânem în Biserică – cu cateva greseli care se fac (atentie tot discursul se bazeaza pe o traducere in limba greaca, poate nerealista, a documentului sinodal despre Creta a BOR), decat, „aşa zis, să ortodoxim” în afara Ei. (ideea preluata de la Sfantul Ioan Hrisostom este foarte clară şi anume  să nu mergem la schismatici, sau să întrerupem pomenirea fără un motiv serios de erezie clară, adică a rămâne înafara Bisericii; cunosc deasemenea şi părerea IPS Heroteos în legătură cu metoda patristică  de a întrerupe pomenirea. El nu recomandă în acest moment întreruperea pomenirii, pentru că înca sunt şanse de îndreptare din interior, aceasta este  părerea Inaltpreasfinţiei Sale).»

traducere preot Matei Vulcanescu

 

[1] Teologia ortodoxă conform Inaptpreasfintitului Ierotheos de Nafpaktos este  ” Cinzecimea, cel ce ajunge la îndumnezeire după Cinzecime este călăuzit la tot adevărul…..Teologia este experienţa lui Dumnezeu şi a celor îndumnezeiţi, se trăieşte prin şi trimite la experienţa unei vederi mai presus de vederea şi auzirea omenească, adică o supra-vedere şi o supra-auzire (Ieroteos de Nafpaktos, „Dogmatica empirică”, ed. Doxologia, pag. 15).
[2] Traducerea în greacă conţine o eroare: termenul „a nuanţa” a fost stradus cu „a schimba”: https://ortodoxiacatholica.wordpress.com/2016/12/13/analiza-traducerii-in-limba-greaca-a-textului-sinodal-al-bisericii-ortodoxe-romane-referitor-la-sfantul-si-marele-sinod-al-bisericii-ortodoxe/

5 comentarii

Din categoria Uncategorized

Analiza traducerii în limba greacă a textului sinodal al Bisericii Ortodoxe Române referitor la „Sfântul și Marele Sinod al Bisericii Ortodoxe”

 

In urma unei comparatii si analize a traducerii textului Sinodal al Bisericii Ortodoxe Romane in limba greaca am observat cateva lucruri interesante. 
Iata textul Sinodului Bisericii Ortodoxe Romane referitor la „Sinodul” din Creta tradus in limba greaca: 

    „η Ιερά Σύνοδος σημείωσε ότι τα έγγραφα μπορούν να εξηγηθούν, να διαφοροποιηθούν εν μέρει ή να αναπτυχθούν από μια μελλοντική Αγία και Μεγάλη Σύνοδο της Ορθοδόξου Εκκλησίας. Ωστόσο η ερμηνεία τους και η σύνταξη νέων συνοδικών εγγράφων για διάφορα θέματα δεν θα πρέπει, να γίνει κάτω από την πίεση του χρόνου, αλλά ούτε εν τη απουσία της πανορθόδοξης συναίνεση, αλλιώς θα πρέπει να αναβληθεί και να τελειοποιηθεί μέχρι να επιτευχθεί συναίνεση.”   http://www.vimaorthodoxias.gr/patriarxeia/patr-roumanias-ta-engrafa-tis-panorthodoxis-bori-na-diaforopiithoun-sinenesi-i-anavoli/

Aici este textul oficial de pe siteul Basilica.ro dupa care s-a efectuat traducerea:

   „De asemenea, s-a luat act de faptul că textele pot fi explicitate, nuanțate sau dezvoltate de către un viitor Sfânt și Mare Sinod al Bisericii Ortodoxe. Explicitarea acestora și redactarea altor documente sinodale cu teme diferite nu trebuie realizate, însă, sub presiunea timpului, ci, în cazul în care nu există consens panortodox, ele trebuie amânate și perfecționate până când se va realiza un consens.http://basilica.ro/concluziile-sfantului-sinod-cu-privire-la-desfasurarea-si-hotararile-sfantului-si-marelui-sinod-al-bisericii-ortodoxe-din-creta-16-26-iunie-2016/

In primul rând intreb  „a fi diferentiate”   este sinonim cu „a nuanta”?

Traducerea din limba greaca a „να διαφοροποιηθούν εν μέρει” înseamnă „sa fie respinse in parte”, „sa fie diferentiate in parte”, „să fie schimbate”. 

           Traducerea mea din greaca (…σημείωσε ότι τα έγγραφα μπορούν να εξηγηθούν, να διαφοροποιηθούν εν μέρει ή να αναπτυχθούν από μια μελλοντική Αγία και Μεγάλη Σύνοδο) este: „…s-a mentionat ca textele pot fi explicitate, diferentiate in parte sau dezvoltate de catre un viitor Sfant si Mare Sinod…”

Se observa o diferenta fata de original?

„s-a luat act de faptul că textele pot fi explicitate, nuanțate sau dezvoltate de către un viitor Sfânt și Mare Sinod al Bisericii Ortodoxe” (Basilica.ro)

Cand spun ca ceva trebuie nuantat, insemna ca nu e clar si trebuie nuantat ca sa se inteleaga.

Cand spun ca „nu sunt deacord” cu ceva sau „difererenţiat” – (να διαφοροποιηθούν εν μέρει) înseamnă că trebuie „să se spună altfel” (să se diferenţieze).

 Verbul „a nuanta” este sinonim in acest caz cu „a lămuri”, „a exprima, ținând seama de cele mai delicate diferențe”- iar in limba greaca se traduce cu „παραλλασω”, „διευκρινιζω”, nu cu „να διαφοροποιηθούν εν μέρει” care se traduce cu „sa fie diferentiate in parte” care este sinonim cu „să se schimbe”, „să fie spuse altfel”, „să se corecteze”. 

            Citind traducerea în limba greacă se înţelege că Biserica Ortodoxă Română nu este de acord cu textele de la „Sfântului şi Marelui Sinod” – în parte, aceste texte ar trebui schimbate (să fie diferenţiate, să fie spuse altfel).

            Concluzia este că in limba română apare sensul de „a lamuri”, „a nuanţa” iar in limba greaca apare sensul de „a schimba”, „a corecta”. 

                                              preot Matei Vulcanescu

 

Nota redacţiei ASTRADROM

S-a arătat mai sus, printr-o cercetare lingvistică, că traducerea din română în greacă, a deciziei sinodului Bisericii Ortodoxe Române din 29 octombrie, conţine o erore. Dacă aceastăeroare a fost voită sau nu, nu cunoaştem. Se observă că o expresie tradusă eronat schimbăsensul întregului comunicat. Ne întrebăm totuşi: -De ce “greşala” s-a făcut tocmai la cuvântul care schimbă sensul întregului mesaj?

Această greşală de traducere ne ajută să înţelegem de ce Inaltpreasfinţitul Atanasie de Limasol, Inaltpreasfintitul Ieroteos de Nafpaktos şi alţi ierarhi şi teologi greci au avut o părere favorabilă despre decizia Sinodului Bisericii Ortodoxe Române referitor la „Sinodul” din Creta.

(Marius Pop – responsabil redacţie)

text publicat pe http://astradrom-filiala-bihor.blogspot.gr/2016/12/sinodul-bor-respins-sinodul-din-creta.html

 

 

2 comentarii

Din categoria Uncategorized