Creștin ortodocșii ar trebui sa se împartașească cel puțin in fiecare Duminică și sarbatoare. Conferință cu parintele Razvan Ionescu(Deasa Impartasanie). Sfantul Ioan Casian ne indeamna sa ne impartasim duminical. Canonul 9 Apostolic ne arata obligativitatea impartasirii cu Trupul si Sangele lui Hristos la fiecare Liturghie la care participam. E absolut necesar sa avem duhovnic, sa ne spovedim, ca sa nu ne impartasim cu nevredincie si sa luam foc.

Caononul 9 Apostolic: Toti credinciosii care intra in Biserica si aud Scripturile si nu raman la rugaciune si nu se impartasesc la Sfanta Euharistie, ca unii ce fac neoranduiala in Biserica sa se afuriseasca. (canonul 2) Sinodul Antiohia (341), Canonul 66Sinod IV(691) Pidalion (editia gr 1920) si Pidalion (Bucuresti 1992)

Jean-Claude Larchet – Despre împărtăşirea deasă (răspuns unui tânăr român)

SFINTUL IOAN CASIAN

Cuvântul XX L

Pag. 722

.

Nu trebuie să nu primim duminica Sfînta. Împărtăşanie, fiind­că ne ştim. păcătoşi, ci cu totul mai mult să ne grăbim dornici către ea, pentru vindecarea sufletului şi pentru curăţia cea duhovnicească, cu acea umilire a minţii şi cu atîta credinţă, încît judecîndu-ne nevrednici de primirea marelui har să căutăm şi mai mult leacuri pentru rănile noastre. N-am fi, de altfel, vrednici să primim nici împărtăşania anuală, dacă ne-am lua după unii care, stînd în mînăstiri, în aşa chip măsoa­ră vrednicia, sfinţenia şi meritul tainelor cereşti, încît socotesc că îm­părtăşania nu trebuie luată decît de cei sfinţi şi nepătaţi’şi nu mai degrabă pentru că această participare să ne facă sfinţi şi curaţi. Aceş­tia, fără îndoială, cad într-o mai mare trufie decît cea de care li se pare că se feresc, fiindcă cel puţin atunci cînd o primesc ei se socotesc vred­nici de a o primi. Cu mult este însă mai drept ca, de vreme ce în această umilinţă a inimii în care credem şi mărturisim că niciodată nu putem să ne atingem pe merit de acele Sfinte Taine, s-o primim ca un leac al tristeţilor noastre în fiecare duminică, decît ca, stăpîniţi de de­şartă trufie şi stăruinţă a inimii, sa credem că numai o dată pe an sîntem vrednici de a lua parte la Sfintele Taine. De aceea, ca să putem înţelege acestea şi să le păstrăm în chip rodnic, să rugam cu şi mai mare încordare mila Domnului să ne ajute pentru a le îndeplini acestea, care nu se învaţă ca celelalte îndeletniciri omeneşti, unde este necesară mai întîi folosirea cuvintelor, ci mai degrabă luînd-o înainte fapta unită cu experienţa. Acestea, dacă n-au fost cercetate şi nete­zite adesea prin învăţăturile bărbaţilor duhovniceşti şi dacă n-au fost adîncite cu grijă prin exemple şi prin experienţa zilnică, ori îşi pierd puterea din cauza nepăsării, ori dispar printr-o nevrednică uitare.

http://saraca.orthodoxphotos.com/biblioteca/sf_nicodim_aghioritul-deasa_impartasire.htm