Despre Mișcarea Legionară, despre muzica Rock și dezastrul de la Colectiv și despre documentele cu cip

Având în vedere faptul că au apărut anumite citate și informații trunchiate cu concluzii nefondate despre ideile mele referitoare la Mișcarea Legionară, rock și cipuri, am dorit să dau câteva lămuriri.

În primul rând despre Mișcarea Legionară

Pentru că sunt un iubitor al Adevărului și nu al manipulării de orice fel ar fi ea, fie pozitivă, fie negativă, la nivelul la care înțeleg lucrurile încerc să nu fiu atras într-o direcție sau alta până când nu sunt informat complet asupra acestor subiecte.

În cadrul Mișcării Legionare erau acceptați Greco-Catolici, deci nu a fost o mișcare strict creștin ortodoxă.
Când a fost deshumat Căpitanul, conform mărturiei lui Vasile Posteucă în lucrarea Dezgroparea Căpitanului  (https://es.scribd.com/doc/183847026/Desgroparea-C%C4%83pitanului), a fost găsită pe pieptul său cărticica de rugăciuni cu pseudosfântul Anton de Padova.
Din mărturiile unor Legionari observăm un ecumenism feroce – a de vedea Aspazia Oțel Petrescu, Dumnezeu să o ierte și să o odihnească, care într-o discuție cu mai mulți martori se declară ADOGMATICĂ la fel ca și Arsenie Boca…
Tot Aspazia Oțel Petrescu a dat mărturie – într-o discuție cu mai mulți martori – că la Biserica Studenților din Cluj se slujea prin rotație, o duminică ortodocșii și o duminică greco-catolicii și ea mergea la ambele slujbe. În cartea Domniei sale „Strigat-am către Tine, Doamne” a editurii Evdokimos, ea vorbește despre evlavia ei la eretica pseudosfânta Tereza de Lisieux.
În revista Puncte Cardinale domnul Demostene Andronescu elogiază pe Papa de la Roma și papismul și vorbește adesea de unirea Bisericilor și de recunoașterea reciprocă a Tainelor.
Bineînțeles că această generație nu era cultivată într-un spirit creștin ortodox autentic-patristic, ci într-un spirit naționalist – care nu este rău în sine dacă nu are tendințe etno-filetiste, anume de a pune neamul mai presus de alte neamuri și de credința ortodoxă și Biserica Ortodoxă-  erezie condamnată de Biserică).
Așa numita Cărticică a Șefului de Cuib ne oferă o imagine clară asupra situației istorice din epocă și modul cum se punea problema în legătură cu evreii din România: „Eu le spun jidani, pentru că așa cred eu  că se numesc ei … Pentru mine, această populație, pe pământul Țării mele – vă rog să mă credeți, s-a deschis o luptă pe viață și pe moarte… Acestă populație este o populație dușmană aici pe pământul țării mele și eu înțeleg să lupt împotriva ei cu toate mijloacele pe care mi le va pune la dispoziție mintea, legea și dreptul meu românesc.” ( Punctul 85, Discursul la mesaj)
La Punctul 66 – Legionarul și jidanul – din Cărticica Șefului de Cuib se spune „Problema jidănească vizibilă numai în jumătatea de Nord a României, invizibilă, dar existentă și în cealaltă jumătate, constituie pentru națiunea română cea mai mare primejdie pe care a cunoscut-o de la începutul istoriei și până astăzi.”
Tot în Cărticică la pagina 41 Punctul 70 se vorbește de Omul Nou dar nu în sensul de renăscut duhovnicește, ci în sensul unei rase superioare, un erou în sens social, al luptei…
Din păcate se observă din Cărticica Șefului de Cuib o atitudine filetistă (pentru el nu mai există decât Neamul Românesc). Erezia filetistă pune neamul, națiunea deasupra credinței, deasupra chiar a lui Hristos Dumnezeu. Monahul Nicolae Steinhart – monah creștin ortodox era prost văzut pentru originea evreiască și într-o dimineața intra în Biserică și începe să scoată icoana lui Hristos de pe catapeteasmă spunând- „Hai Mântuitorule Hristoase să mergem, căci aceștia nu ne vor aici”, în felul acesta rușinându-i pe monahii filetiști, pentru că Hristos după firea omenească este evreu).
Creștinismul Ortodox deși nu a desființat neamurile, le-a unit în Hristos într-un singur neam, Neamul Creștinilor Ortodocși.  Ortodoxia este universală, ea nu mai pune accent pe un neam, ci pe cetățenia Împărăției Cerurilor, dimensiune pe care Legionarii nu o aveau.  Neamul din care facem parte nu este altceva decât familia trupească lărgită, dar mai presus de ea este familia de Sângele lui Hristos!
Cei care se împărtășesc cu Hristos sunt familia mea, nu sunt familia mea rudele și românii care au părăsit pe Hristos devenind eretici.
Deși premizele Mișcării Legionare erau, așa cum se poate vedea, filetiste, rasiste și ecumeniste, totuși, sinceritatea, tinerețea și spiritul de jertfă a multor Legionari a dus la transfigurarea lor, la transformarea lor, așa cum arată, pentru mine sfântul Ioan Ianolide în cartea Întoarcerea la Hristos, anume că multi Legionari au fost trecuți prin foc, prin închisori grele, unde au ajuns la despătimire, la luminare și chiar la îndumnezeire, lăsând în urmă principiile legionare.
Este cazul Sfântului Închisorilor Valeriu Gafencu, dar și a multor alți sfinți( Sfântul Radu Gir, Sfântul Sfințit Ilie Lacătușu, etc). Da, Legionarii au dat sfinți Bisericii datorită cumințeniei și sinceritații lor, prin marea binecuvântare de la Dumnezeu ca să fie efectiv întorși la Hristos în temnițele grele și suferințele pe care le-au răbdat mucenicește, transformându-se, transfigurându-se în Cetățeni ai Împărăției Cerurilor. De aceea avem Sfinte Moaște la Aiud și Canal. Avem Sfinți Mari, exemple de viață și trăire.
Dar nu Doctrina Mișcării Legionare o-a sfințit, ci tocmai transformarea unor calități trupești, sufletești sincere în calități dumnezeiești. Observăm mari virtuți ale celor trecuți prin temnițele comuniste.
Eu am exemplul personal al Duhovnicului meu, părintele Adrian Făgețeanu. Am observat forța duhovnicească a unui om care a suferit și care s-a interiorizat, care atunci când s-a sfințit biserica așezământului Sfântul Apostol Andrei de la Ciurel- Lacul Morii, Episcopul Teodosie Snagoveanul, Vicarul Arhiepiscopiei Bucureștilor dorea sa-i dea oficiul de Arhimandrit, dar părintele Adrian s-a facut nevăzut, a disparut din biserică, și degeaba îl căutau, pentru că nu a mai fost gasit pentru a primi distincții omenești. Nu dorea distincții preoțești. A fugit apoi la Locurele din Oltenia de slava oamenilor.
Ce să mai spunem de marele părinte Roman Braga, de curajosul părinte Gheorghe Calciu, de părintele Iustin Pârvu care stătea zi și noapte, se sacrifica pentru credincioși, îi iubea, se ruga necontenit pentru ei, a readus în fața noii generații pe sfinții de la Aiud și Canal, a făcut mănăstiri ortodoxe.  Părintele Arsenie Papacioc care spune în cartea Singur Ortodoxia că numai ortodocșii au parte de mântuire.
Despre muzica Rock 
Trebuie să stiți că eu iubesc muzica psaltică nu muzica Rock, dar m-am indignat atunci când am văzut din partea unor frați creștin ortodocși o atitudine inchizitorială și chiar o „sfântă ură” și o satisfacție la nenorocirea de la Colectiv. Când acei tineri nu mergeau la un concert de Rock satanist, pentru că nu orice muzică e satanistă. Să cerem lui Dumnezeu darul discernământului. Există bineânțeles muzică satanistă, dar există și muzică ce nu este satanistă dar nici nu te ajută la mântuire.
Sunt pe pământ lucruri rele și mai puțin rele și dacă exageram demonizând peste măsură un eveniment sau o acțiune, o muzică, etc atunci nu mai ne aflăm în Duhul Adevărului, ci al căderii de-a dreapta. Ura și spiritul răzbunător și satisfacția pedepsirii „păcătoșilor” „sataniști” de la Colectiv nu e o atitudine ortodoxă, ci una pătimașă, lipsită de discernământ și de Duhul lui Hristos.
Observăm în general o așa zisă sfântă ură care nu se deosebește cu nimic de fanatismul islamic, și de aceea nici nu sunt băgați în semă, pentru că orice fundamentalism islamic ori para-ortodox tot aia e.
Unde e dragostea și compătimirea? Unde e lipsa vorbirii de rău? Cum să atragi pe cineva către Adevărul Bisericii cu atitudini de ură?
Să urâm păcatul, erezia, nu oamenii, nu pe săracii oameni care pot cadea într-o patimă sau alta, într-o înșelare sau alta. Pe aceștia sa-i iubim, așa cum spune Sfântul Siluan Athonitul și Sfântul Paisie Aghioritul, să le vorbim ereticilor cu dragoste, să nu-i osândim, să nu ne punem pe noi judecători peste alții.   Când de Sfânta Înviere au murit arși într-o biserică de lemn 400 de oameni, Dumnezeu i-a pedepsit? Sa nu fie. Să ne dea Dumnezeu darul discernământului.
            În privința cipurilor din documente- pașapoarte biometrice, carduri de sănătate, etc
Și în acestă problemă trebuie să existe discernământ.
Există o viziune apocaliptică exagerată, de tip adventist, împrumutată de unii ortodocși, și care a creeat isterie, tulburare și chiar lipsă de nădejde.
De aceea cine urmărește cu atenție declarațiile lui IPS Serafim de Pireu, Părintele Theodoros Zisis și Sinaxa Clericilor și Monahilor Antgiecumeniști din Grecia o să observe o viziune echilibrată asupra acestei probleme.

Intrebare: Care este viziunea Bisericii Greciei asupra problemei actelor de indentitate cu cip? Având în vedere ca și Parintele Paisie Aghioritul si alti Parinti ne-au spus sa nu le luam.

Raspunsul Mitropolitului Serafim de Pireu:
„Există în această temă o problematică dublă.

Prima este problema libertații care este cea mai scumpa bogație a omului, și a doua este tema eshatologică ce are legatură cu venirea antihristului.

Trebuie însă să fim foarte atenți și să nu avem încredere în “voci” diferite ci doar în ceea ce Biserica prin episcopi și prin preoți ne dăruieste ca Adevăr, pentru că trebuie să știm că condiția prealabilă fundamentală ca să fim înaintea lui Dumnezeu VINOVAȚI în epoca lui antihrist, este să conlucram cu el și cu organele lui pentru că în Apocalipsa Sfântului Evanghelist Ioan se menționează clar că această incizie 666, toți care o vor lua atunci, o vor lua cu voia lor liberă, și toți care nu o vor lua nu vor avea puterea economică de a cumpăra, nu vor avea drepturi cetățenești, vor fi în afara lumii și a societății.

Să nu credeți că această incizie (666) se va face în chip magic și ascuns pentru că antihristul-diavolul și organele lui vor participarea în mod conștient la lucrarea lor.

Prin urmare, ca sa nu vă obosesc, trebuie sa fim foarte atenți la aceste teme, sa nu începem să demonizam totul, dar în același timp sa nu acceptăm totul fără discernământ și libertate. Pentru că există o încercare la nivel mondial de a distruge libertatea oamenilor, de aceea sa avem mare atenție la aceste subiecte.   Mulțumesc. ”

 

Părintele Theodoros Zisis în conferința de la Mănăstirea Sfântul Apostol Filip de la Adamclisi vorbește despre fobia Apocalipsei( frica de antihrist, frica de sfârșitul lumii) tipică pentru ereticii neoprotestanți și improprie ortodocșilor și despre concluzia sinaxei clericilor și monahilor ortodocși din Grecia – cipul, actele electronice din Grecia nu conțin simbolul lui antihrist.  Din punct de vedere al mântuirii cipurile nu pot influența mântuirea omului ci cel mult se poate vorbi de o dorință de îngrădire a libertăților.

IPS Serafim afirmă că atunci când antihrist- persoana va fi cunoscută, văzuta și anunțată tuturor, cei care vor lua semnul fiarei vor trebui să se lepede în mod conștient de Hristos.

Semnul fiarei va fi primit în mod conștient după ce în prealabil omul s-a lepădat de Hristos, de Biserică și de Botezul Ortodox.  Deci nu există o lepădare magică, inconștientă, fără voia omului, pentru că ar fi fără valoare și nu ar duce la lipsa de mântuire a creștinului ortodox. Pentru că oricum ceilalți pier, nu au parte de mântuire ereticii și păgânii.  Fără a ajunge la conștiința omului că face lepădare nu e lepădare. Și comuniștii cereau în temnițe lepădarea conștientă de Hristos.

Antihristul va fi închinat religios conform Apocalipsei Sfântului Ioan Evanghelistul.

Asta nu însemnă că sunt pentru instaurarea vreunei forme de control dictatorial- fie ca se face prin cip, etc, sub nici o formă.  Sunt împotriva oricărei forme de îngrădire a libertății pe care am primit-o de la Dumnezeu. Nu sunt de acord cu nici o dictatură și sunt împotriva controlului absolut al omului de către regimuri care pot deveni demonice, cum a fost și sistemul comunist- socialist.

Sunt împotriva societății de tip orwellian și cred că trebuie să fim vigilenți la orice provocare de acest tip, dar nici sa-i trimitem la iad pe toți, din lipsă de discernământ, afirmând aberații de genul că un cip pe buletin însemnă pierderea Harului Tainei Botezului și osânda veșnică. Toate aceste aspecte trebuiesc privite cu dreaptă socoteală, fără verdicte fanatice și extremisme ieftine.

 

4 comentarii

Din categoria Uncategorized

4 răspunsuri la „Despre Mișcarea Legionară, despre muzica Rock și dezastrul de la Colectiv și despre documentele cu cip

  1. Hristos a înviat!

    Am apreciat acest post. Când am văzut titlul, m-am temut că va trebui să mă dezabonez (și) de la acest blog, dar nu este cazul și mă bucur.

  2. Getul

    Un raspuns echilibrat si la obiect!
    Felicitari Parinte!

  3. Pingback: „Toate s-au umplut de antihrist”: pe cine propovăduiește Ortodoxinfo? – Mărturisirea Ortodoxă

  4. valentin-ion

    Din mărturiile unor Legionari observăm un ecumenism feroce – a de vedea Aspazia Oțel Petrescu, Dumnezeu să o ierte și să o odihnească, care într-o discuție cu mai mulți martori se declară ADOGMATICĂ la fel ca și Arsenie Boca…
    Tot Aspazia Oțel Petrescu a dat mărturie – într-o discuție cu mai mulți martori – că la Biserica Studenților din Cluj se slujea prin rotație, o duminică ortodocșii și o duminică greco-catolicii și ea mergea la ambele slujbe. În cartea Domniei sale „Strigat-am către Tine, Doamne” a editurii Evdokimos, ea vorbește despre evlavia ei la eretica pseudosfânta Tereza de Lisieux.

    [00:48:40] Deci, am să pornesc de la un fapt. A venit un părinte, a stat aicea unde am stat eu, eu eram acolo și mi-a spus: „Doamna Aspazia am citit cartea dumneavoastră…” „Care?”, am zis eu. Și el a zis: „Strigat-am către Tine, Doamne”. „Strigat-am către Tine, Doamne”, acesta este titlul meu, nu „Doamne, strigat-am” pe care l-a pus Platytera (editura Platytera a îndreptat titlul după stihul din psalmul lui David, 140: „Doamne, strigat-am către Tine, auzi-mă; ia aminte la glasul rugăciunii mele, când strig către Tine”, așa cum este și în Septuaginta grecească: Kyrie ekekraxa pros Se, https://www.youtube.com/watch?v=W63_PvOrZZg – n. n.), editura asta care și-a cam bătut joc de cartea mea, dar de fapt și-au bătut joc de ei pentru că Dumnezeu le-a administrat o, o, o lecție foarte severă. Au spus la un moment dat, eu vorbesc la un moment dat despre… Care era problema Platyterei: că eu am considerat-o pe Tereza de Lisieux sfântă. Eu, eu nu sunt vrednică nici pe departe ca părintele Arsenie, dar am pățit același lucru pe care l-a pățit cuvioșia sa cu Francisc de Assisi. Cum mi-am permis să-i considerăm în afară de păcat (în afară de păcat este doar Dumnezeu, despre Francisc de Assisi și „sfinții” latinilor zice Sfântul Părinte al Bisericii Ortodoxe, Sfântul Ignatie Briancianinov în cartea „Despre înșelare”: „O mare parte dintre nevoitorii Bisericii Apusene, socotiți în sânul acesteia ca foarte mari sfinți – aceasta dupa căderea ei de la Biserica Răsări­teană și îndepărtarea Sfântului Duh de la ea – s-au rugat și au ajuns la vedenii, bineînțeles mincinoase, prin metoda pe care am amintit-o. Acești păruți sfinți se aflau în cea mai cumplită înșelare drăcească. Înșe­larea își ridică, deja, în chip firesc capul pe temeiul hulirii împotriva lui Dumnezeu prin care este schimo­nosită la eretici credința dogmatică”. Pentru mai multe informații vă recomandăm citirea cărții Sfântului Ignatie Briancianinov, „Despre înșelare” – n. n.), eu nu i-am considerat sfinți, dar i-am considerat în afară de păcat, deci vrednici de mântuire prin viața lor, pentru că Mântuitorul a spus: „După faptele voastre vă voi judeca”, n-a zis după teologie, n-a zis după ortodoxie vă judec Eu, a spus după faptele voastre.(nu e adevărat ce spune această femeie, bolește de duhul lui Boca, bolește de ecumenism; Avva Coprie din Pateric, Sfântul Părinte Ioan Gură de Aur, Sfântul Părinte Nicolae Velimirovici în conglăsuire cu Sfântul Părinte Ignatie Briancianinov spun: „Chiar dacă îmbrățișăm dogma cea adevărată, dar nu ne îngrijim de viața noastră zilnică, cu nimic nu sporim. Dar tot așa, când ne îngrijim atent de curățenia vieții noastre sufletești și trupești, dar neglijăm dogmele cele adevărate, tot nimic nu sporim, și mântuirea nu o dobândim. Dacă vrem să ne izbăvim de gheena și să cîștigăm împărăția, avem nevoie de amândouă: de o viață cinstită și de Ortodoxia credinței.”, a se citi și scrisoarea Sfântului Părinte Ignatie Briancianinov, Despre faptele bune ale celor de altă credință. Despre mântuirea neortodocșilor, https://invataturilesfintilorparinti.files.wordpress.com/2017/03/ignatie-briancianinov-despre-mantuirea-neortodocsilor.pdf – n. n.) Și a mai spus o chestiune la care noi nu ținem cont, și toți bârfitorii de azi nu se gândesc la lucrul ăsta, a spus: „Nu vă voi judeca în mod egal pe toți, ci cu asprimea cu care voi ați judecat”. Deci, ăștia care își permit să judece cu atâta asprime și cu atâta nedreptate (deci bârfitorii sunt, în opinia acestei femei, cei care au judecat, drept, în lumina Sfinților Părinți viața înșelatului de Boca, asta face înșelarea din om zice binelui rău și răului bine, așa cum face și această femeie; ne mai mirăm de ce este situația în România cum este – n. n.) viața „sfântului”, pentru mine este „sfânt”, am să vă demonstrez de ce, ăă, „sfântului” Arsenie, nu își dau seama că cu această asprime vor fi judecați, nu-și dau seama, le plâng de milă. Pentru că la mine să vină toți iereii, arhiereii din lumea asta și să îmi spună că este un înșelat de diavol, că nu îi cred. (iereii și arhiereii pe care această femeie nu îi crede când îl dezvăluie pe Boca ca fiind înșelat, sunt tocmai Sfinții Părinți ai Bisericii Ortodoxe care au participat la cele 7 Sfinte Sinoade care au avut loc în lumea asta și ale căror hotărâri le-a încălcat idolul ei Boca prin învățăturile scrise și prin pictura eretică de la Drăgănescu, tocmai pe acești ierei și arhiereii nu îi crede – n. n.) Eu știu că este „sfânt”, pentru că „sfântul” părinte mi s-a arătat ca atare și mi s-a arătat ca atare fiindcă trebuia. (despre arătările demonice recomandăm citirea și recitirea cărții Sfântului Părinte Ignatie Briancianinov, „Despre înșelare” – n. n.)

Lasă un comentariu