MĂRTURISIRE ÎMPOTRIVA EREZIEI

În numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh.

Toți cei care am fost botezați în Biserica Ortodoxă și credem ortodox suntem membri deplini ai Bisericii celei Una, Sfinte, Sobornicești și Apostolești, adică a Trupului lui Hristos. Prin Taina Sfântului Mir am primit Pecetea Darului Duhului Sfânt și prin Sfânta Împărtașanie cu Trupul și Sângele lui Hristos ne unim cu El, devenind mădulare ale Trupului lui Hristos.

În această calitate de mădulare ale Bisericii lui Hristos, care este numai Biserica Ortodoxă, singura în care ne unim cu Adevăratul Dumnezeu, singura în care omul se poate mântui, arătăm şi respingem în mod public ereziile ce au cuprins pe unii membri ai Bisericii.

Erezia nu afectează doar pe cel care crede în ea, ci și pe membrii Bisericii, atâta timp cât cei ce gândesc eretic în Biserică propovăduiesc erezia și celorlalți membri prin cuvânt și prin fapte, răspândind astfel microbul ereziei în tot trupul Bisericii. Erezia predicată de episcop sau preot îi afectează și pe credincioși. Totodată, episcopul sau preotul trebuie să aibă grijă ca membrii turmei lui să nu învețe erezia. Dacă păcatele morale îl despart pe om de Dumnezeu, cu atât mai mult erezia. Datoria episcopului este să învețe drept Cuvântul Adevărului, iar sfințenia este legată organic de Adevăr („Sfințește-i pe ei întru Adevărul Tău, iar Cuvântul Tău este Adevărul”– Ioan 17, 17). Hristos e calea adevarul si viata. Erezia este minciună și blasfemie la adresa Cuvântului Întrupat, Dumnezeu-Omul Iisus Hristos. Ea se naște ca înșelare duhovnicească, devenind o ideologie contrară Adevărului, tăind posibilitatea sfințeniei și a mântuirii.

La fel cum o boală nu afectează numai organul bolnav, ci întreg organismul, tot așa și erezia, otrăvind pe unii membri ai Bisericii, provoacă durere în întreg trupul ei, afectându-l. De aceea, de fiecare dată când a apărut o erezie ce amenința Trupul Bisericii, s-au întrunit Sinoade Ecumenice și Locale care au anatematizat erezia și pe ereticii ce o susțineau, adică au tăiat din Trupul Bisericii învățătura eretică și pe cei ce o promovau.

Sfântul Apostol Pavel la Romani 12, 4-6 spune: „Ci precum într-un singur trup avem multe mădulare și mădularele nu au toate aceeași lucrare, așa și noi, cei mulți, un trup suntem în Hristos, și fiecare suntem mădulare unii altora, dar avem felurite daruri, după harul ce ni s-a dat.” iar în epistola I Cor 12, 21-22 spune : „Și nu poate ochiul să zică mâinii: N-am trebuință de tine; sau, iarăși, capul să zică picioarelor: N-am trebuință de voi. Ci cu mult mai mult mădularele trupului care par a fi mai slabe sunt mai trebuincioase. ” arătând în continuare că „dacă un mădular suferă, toate mădularele suferă împreună; și dacă un mădular este cinstit, toate mădularele se bucură împreună.” (I Cor 12, 26-27).

Având în vedere că până în prezent nu s-au adunat Sinoade Locale care să condamne pe cei care încalcă de aproape 100 de ani atât Canoanele Apostolice cât și hotărârile Sinoadelor Ecumenice și Locale, noi, ca mădulare vii ale trupului lui Hristos respingem și ne disociem de toate practicile condamnate de Biserică:

– rugăciunile în comun cu ereticii și așa-numita „Săptămână de rugăciune pentru unitatea creștinilor”, „Vecerniile pentru unitatea creștinilor” și alte asemenea acțiuni ținute în Bisericile Ortodoxe în „Săptămâna de rugăciune pentru unitatea creștinilor”, în care sunt invitați eretici să predice din fața Sfântului și Înfricoșătorului Altar Ortodox, unde se jertfește Hristos Dumnezeu;
– participarea la întâlniri sincretiste interreligioase și intercreștine la care se fac gesturi simbolice sincretiste și rugăciuni în comun cu ereticii și arătăm ca erezie şi respingem în mod public ecumenismul, cu toate manifestările sale:

a) prezența Bisericii Ortodoxe Române și a celorlalte Biserici Ortodoxe Locale în «Consiliul Mondial al Bisericilor».

b) erezia conform căreia Ortodoxia ar fi doar o parte din Biserică.

c) erezia conform căreia toate confesiunile creștine ar fi ramuri ale Bisericii celei Una.

d) erezia conform căreia Biserica Ortodoxă ar fi o Biserică între multe alte «familii de Biserici» care împreună ar forma Biserica cea Una.

e) erezia conform căreia unitatea Bisericii s-ar fi pierdut; conform învățăturii ortodoxe, Biserica este Una și Unică, deoarece Capul Ei este Unul Domn Iisus Hristos, iar unitatea Bisericii se exprimă prin unitatea de credință și prin supunerea credincioșilor față de ierarhia Ei, atâta timp cât ierarhia păstrează unitatea de credință.

f) erezia conform căreia Biserica «ar fi divizată în confesiuni creștine» și noi ar trebui «să refacem unitatea Ei» prin «minimalismul dogmatic», adică prin a accepta ca bază a unirii Ortodocșilor cu celelalte confesiuni (denominațiuni) credința minimală, adică credința în Sfânta Treime și în Iisus Hristos ca Dumnezeu Întrupat și Mântuitor, trecând cu vederea toate celelale Dogme ale Bisericii, inclusiv preoția sacramentală, icoana, Harul Necreat, cinstirea sfinților, etc.

g) erezia conform căreia ar exista o «unitate nevăzută» a Bisericii prin credința comună în Sfânta Treime și în Iisus Hristos ca Domn și Mântuitor, urmând să se înfăptuiască și o «unitate văzută» prin unirea confesiunilor (unitate în diversitatea dogmelor și a tradițiilor).

h) erezia conform căreia ar fi suficient să crezi în Sfânta Treime și în Domnul Iisus ca Dumnezeu și Mântuitor ca să faci parte din Biserică (Biserica fiind văzută ca o adunare a tuturor confesiunilor creștine).

i) erezia conform căreia Biserica Ortodoxă și adunarea romano-catolică (papo-filioquistă) ar fi «Biserici Surori» sau «cei doi plămâni ai Bisericii».

j) erezia conform căreia între Biserica Ortodoxă și romano-catolicism (papo-filioquism) nu ar exista nici o diferență dogmatică, afirmând că singura diferență ar fi Primatul Papal.

k) acordurile neortodoxe semnate de reprezentanții Bisericilor Ortodoxe în cadrul dialogului intercreștin, dialog cu care suntem de acord atâta timp cât este facut pe baze ortodoxe, pentru a-i aduce pe eretici în Biserica Ortodoxă prin Taina Botezului, a Mirungerii și a Sfintei Împărtășanii.

l) acceptarea sinodală de către Biserica Ortodoxă Română a dialogului de la Chambesy, în care ereticii anticalcedonieni monofiziți, așa-zișii miafiziți, urmași ai ereziei lui Sever de Antiohia (Monofiziții/Miafiziții învăța că Hristos are, după Întrupare, o singură fire, compusă, şi nu două firi neamestecate și neschimbate, neîmpărțite și nedespărțite într-o Persoană, fiecare fire având voința și energia ei. De asemenea, nu acceptă învățătura Sinoadelor IV, V, VI și VII Ecumenice, rămânând în rătăcire și în afara Bisericii.) sunt recunoscuți ca ortodocși și afirmarea că anatematizarea lor ar fi fost cauzată de o simplă neînțelegere terminologică, și că, prin urmare, nu ar exista nici o diferență dogmatică între Biserica Ortodoxă și grupările eretice monofizite (Copți, Armeni, Siro-iacobiți, malabarieni, Etiopieni).

m) acordul de la Balamand, în care reprezentanți ai Bisericilor Ortodoxe Locale au acceptat un nou tip de uniație și au recunoscut pseudo-tainele romano-catolicilor, acord care a fost respins de către reprezentanți ai Bisericilor Ortodoxe Locale întruniți la Baltimore, în anul 2000.

n) erezia conform căreia Filioque (purcederea Duhului Sfânt «și de la Fiul») ar fi doar o simplă neînțelegere terminologică, iar nu o alterare a Dogmei Sfintei Treimi – dogmă pe care Însuși Dumnezeu prin Fiul Său Iisus Hristos Întrupat ne-a descoperit-o (Ioan 15, 26).

o) așa-zisa «ridicare a anatemelor» asupra romano-catolicilor (papo-filioquiștilor), dar și asupra ereticilor monofiziți, monoteliți și monoenergiști, anateme date la Sinoadele Ecumenice; conform învățăturii ortodoxe, o anatemă dogmatică nu se poate ridica în mod magic, fără ca motivele anatematizării să fie înlăturate.

p) erezia conform căreia ar exista Har Mântuitor în afara Bisericii celei Una, Sfinte, Sobornicești și Apostolești și că ar exista botez valid și Har lucrător al preoției în afara Ei (simpla prezență istorică a unei succesiuni de la Apostoli și simpla rostire a formulei Sfintei Treimi nu validează «tainele» ereticilor).

q) erezia conform căreia Sfinții Părinți nu mai pot fi azi în actualitate, erezie ce neagă prezența Duhului Sfânt în Părinții de la Sinoadele Ecumenice și, prin urmare, însăşi continuitatea existenței Bisericii ca instituție divino-umană.

r) erezia care afirmă că nu putem cunoaște care sunt granițele Bisericii și erezia conform căreia toată omenirea ar fi încorporată într-o «Biserica nevăzută»; conform învățăturii ortodoxe, Biserica este Biserica Istorică, vizibilă, cu succesiune apostolică, ce a păstrat Dreapta Credință (Dogmele formulate la Sinoadele Ecumenice și anatemele ce delimitează Adevărul Dogmatic de minciuna eretică) și o duce mai departe până la sfârșitul veacurilor, și anume Biserica Ortodoxă.

s) erezia conform căreia și ereticii ar fi încorporați într-un anume fel în Biserică.

t) ideea conform căreia numărul de credincioși ar fi criteriul Adevăratei Biserici; conform învățăturii ortodoxe criteriul Adevăratei Biserici este criteriul păstrării Adevărului Revelat în mod nealterat.

u) transformarea pogorământului (iconomiei) în Dogmă sau regulă; conform învățăturii ortodoxe, pogorământul este o derogare de la regula credinței, pentru neputințe omenești, în circumstante excepționale, având ca scop aducerea oamenilor la Dreapta Credință în ciuda piedicilor obiective. Pogorământul se aplică doar în cazuri de forță majoră, pentru atingerea unui scop bun în circumstanțe adverse. Pogorământul, prost înțeles, nu urmează rânduiala în absența unor circumstanțe excepționale, constituind, astfel, nu adaptare înțeleaptă ci sfidare a așezămintelor sfinte, ducând la nesocotirea Dreptei Credințe.

v) așa-numitele «căsătorii mixte» între ortodocși și neortodocși, pentru că nu se pot uni cele de neunit, condiția principală a Tainei Căsătoriei fiind ca cei doi soți să fie creștini ortodocși botezați. Taina Căsătoriei este Taina dragostei și a unirii în Dreapta Credință. Nu se poate acorda această Taină numai unui singur membru, celui ortodox. De aceea căsătoria mixtă este lovită de nulitate, și în același timp contituie rugăciune în comun cu eterodocșii.

w) negarea egalității Persoanelor Sfintei Treimi; conform învățăturii ortodoxe, Tatăl nenăscut și nepurces, Fiul născut și Duhul Sfânt purces, arată modul de existentă al fiecărei Persoane, Ele fiind egale în slavă și cinste, posedând aceeași Ființă;

x) erezia conform căreia Patriarhul Ecumenic de la Constantinopol ar fi fără-de-egal pornind de la erezia care neagă egalitatea persoanelor Sfintei Treimi.

y)erezia conform căreia celelalte confesiuni creștine ar fi biserici nedepline, unele mai aproape de deplinatate, altele mai depărtate, și că Biserica ar cuprinde intr-un fel toate confesiunile desparțite de Ea.

z)  minciuno-sinodul din Creta care distruge defapt sistemul sinodal, transformandu-l într-o sinaxă a întâistatatorilor dupa modelul papistaș, care a ratificat

  1. desfășurarea dialogului dintre Biserica Ortodoxă și erezii pe criteriile platformei protestante (CMB n.n.) și nu pe Mărturisirea Ortodoxă, aşa zisa «restaurare a unităţii creştinilor» şi denumirea istorică de „biserici”pentru eretici.
  2. Constituţia aşa zisului «Consiliu Mondial al Bisericilor» ca bază a dialogului cu ereticii – minimalismul dogmatic.
  3. Declaraţia de la Toronto din 1950 care afirmă că: 1. există membri ai Bisericii în afara zidurilor Bisericii Ortodox; 2. Biserica lui Hristos este mai mult decât confesiunea fiecărui membru al aşa zisului «Consiliu Mondial al Bisericilor» în parte; 3. a fi membru al Bisericii lui Hristos este mai mult decăt a fi membru al propriei Biserici (confesiuni).

Biserica Ortodoxă este Ecumenică (universală), nu ecumenistă, și de aceea așteptăm de la membrii Ei să practice și să predice ortodoxia la toată făptura, aducând pe mulți în Corabia Mântuirii care este Biserica Ortodoxă, Biserica cea Una, Sfânta, Sobornicească (Catholică) și Apostolească, așa cum mărturisim în Simbolul de Credință Niceo-Constantinopolitan. De aceea, ne disociem de poziția tuturor celor care învață sau practică ereziile numite mai sus, fie că sunt sinoade panortodoxe, sinoade locale, patriarhi, ierarhi, preoți, diaconi, ipodiaconi, citeți, monahi, monahii sau credincioși.

Mântuitorul Iisus Hristos îndeamnă la mustrarea fraților spre îndreptare şi arată că este o îndatorire a adunării de credincioși să întărească mustrările, atunci când acest lucru se impune: „De-ţi va greşi ţie fratele tău, mergi, mustră-l pe el între tine şi el singur. Şi de te va asculta, ai câştigat pe fratele tău. Iar de nu te va asculta, ia cu tine încă unul sau doi, ca din gura a doi sau trei martori să se statornicească tot cuvântul” (Matei 18, 15-17).

Canonul 75 apostolic nu deosebeşte între mireni şi clerici, ca martori ai abaterilor episcopului: «La mărturia cea împotriva episcopului, eretic să nu se primească, dar nici credincios numai unul, că pe gura a doi sau a trei martori va sta tot graiul.» Sfântul Ioan Gură de Aur accentuează și asupra îndatoririi membrilor Bisericii de a mustra clerul care învaţă neortodox: „Trebuie a asculta de învăţători şi de preoţi, şi a nu-i judeca, chiar de ar avea o viaţă urâtă; dacă însă credinţa le e greşită, atunci nu trebuie doar să nu-i ascultăm, ci şi să fugim de ei, şi să-i judecăm” (Omilia a II-a la Ep. II Timotei).
De aceea, ne disociem de poziția celor care învață neortodox şi, cu durere şi cu nădejdea îndreptării lor, pentru care ne rugăm Bunului Dumnezeu, îi mustrăm:

• pe reprezentanții Bisericilor Ortodoxe Locale care fac compromisuri dogmatice și afirmă erezii eclesiologice la dialogul intercreștin și interreligios,

• pe Patriarhul Ecumenic care s-a rugat împreună cu Papa Francisc I la Sfântul Mormânt călcând în picioare Canoanele Sfinților Apostoli care interzic sub pedeapsa caterisirii rugăciunea în comun cu eterodocșii, pe ierarhii diferitelor sinoade locale, printre care și pe ierarhii ce au fost trimiși ca reprezentanți ai Bisericii Ortodoxe Române, ca să-l felicite pe Papa Francisc I la întronizarea sa ca șef al ereziei romano-catolice, papo-filioquiste, precum și pe Sinoadele care i-au trimis.

• pe ierarhii, preoții, diaconii, ipodiaconii, citeții, monahii, monahiile și credincioșii Bisericii Ortodoxe ce au participat la întâlniri sincretiste interreligioase și intercreștine și care au făcut gesturi simbolice sincretiste și rugăciuni în comun cu ereticii sau s-au împărtășit cu ereticii.

• pe cei care spun că în Biserica Ortodoxă Română nu mai este Harul Duhului Sfânt, datorită faptului că unele mădulare ale Ei sunt căzute în rătăcirea ecumenistă, ca și cum Harul s-ar retrage în mod automat din Biserica lui Hristos; nu noi suntem salvatori ai Bisericii, ci Biserica ne salvează pe noi.

Ne disociem de acțiunea Patriarhiei Ecumenice de a chema la Fanar pe pseudo-episcopul Romei Benedict XVI, dar și pe pseudo-episcopul Francisc I, și, de asemenea, de pomenirea la Te Deum a acestuia, de pseudo-binecuvântările papei date în Biserica Sfântului Mare Mucenic Gheorghe de la Fanar și de rostirea Rugăciunii Domnești de către acesta.

Ne disociem și de acțiunea Patriarhului Ecumenic Bartolomeu de a-l invita la Ierusalim pe pseudo-episcopul Romei Francisc I pentru a sărbători împreună mincinoasa ridicare a anatemelor date la 1054, precum și de toate acțiunile de pseudo-unire cu papalitatea eretică.

Declarăm public faptul că așa-zișii reprezentanți care fac compromisuri dogmatice și gesturi liturgice condamnate de Canoanele Bisericii se reprezintă doar pe ei înșisi, nu ne reprezintă pe noi, credincioșii Bisericii Ortodoxe și nici Biserica în plinătatea (pleroma) Ei, şi că ne disociem de toate acțiunile lor ecumenist-sincretiste, așteptând să dea semne de pocăință publică, la fel cum manifestarea lor eterodoxă eretică a fost publică.

Ne disociem și respingem așa numitul Sfînt și Mare Sinod al Bisericii Ortodoxe, care este mai degrabă o sinaxă largită a unor Întâistatatori, care a aprobat dialogul pe platforma protestantă numită Consiliul Mondial al Bisericilor pentru refacerea unei așa zise unitați pierdute și Declarația de la Toronto care vorbește despre existența Bisericii(sub formă incompletă sau ca elemente ale „Bisericii Adevarate”) înafara granițelor Bisericii Ortodoxe. Se relativizează eclesiologia Bisericii Ortodoxe, numindu-se biserici ( incomplete însă) ereziile, punîndu-se bazele prin acest  „sinod” a unei viziuni eretice asupra dialogului cu eterodocșii și asupra sistemului sinodal, s-au acceptat, deasemenea, căsatoriile cu eterodocșii pe baza minimalismului dogmatic. Pe langă acestea a fost observată lipsa de definire a termenilor și lipsa de claritate și de logică a frazelor.  

Într-o Biserică Vie, atunci când un episcop învață o învățătură străină Bisericii Ortodoxe, preoții acelei eparhii pot întrerupe pomenirea episcopului ce învață erezia în public până la judecata Sinodului, conform canonului 15 de la Sinodul I-II Constantinopol .

De aceea, noi, cler și popor, prin mărturisirea de faţă, îi mustrăm pe preoții, episcopii, patriarhii și credincioșii ce învață erezia, cu durere şi cu nădejdea îndreptării lor, pentru care ne rugăm Bunului Dumnezeu, precum şi pe cei care nu caută să-şi îndrepteze fraţii căzuți în înșelarea ecumenistă, adoptând o atitudine pasivă, pe care Sfântul Grigorie Palama o vede ca pe al treilea tip de ateism, după ateism și erezie.

Așa să ne ajute Dumnezeu Cel în Treime Slăvit și Închinat!

Amin.

Canonul 15 Sinod I-II (861) Constantinopol (Pidalion, pg. 85): Cele rânduite pentru preoți, episcopi și mitropoliți se potrivesc cu mult mai vârtos pentru patriarhi. Drept aceea, dacă vreun preot, episcop sau mitropolit ar îndrăzni, să se îndepărteze de împărtășirea cu patriarhul său și nu ar pomeni numele lui, așa cum este hotărât și rânduit, la Dumnezeieștile Taine, mai înainte de înfățișarea Sinodului și condamnarea lui definitivă (a patriarhului ce ar greși în ceva – nota noastra) face schismă. Sfântul Sinod a hotărât ca acesta să fie străin de toata preoția, în caz că se va vădi de acest nelegiuit lucru. Acestea s-au pecetluit pentru cei care învinuiesc și se îndepărtează de întâistătătorii lor, fac schismă și rup unitatea Bisericii. În schimb, cei care se despart de împărtășirea cu întâistătătorul lor, pentru oarecare erezie condamnată de Sfintele Sinoade sau de Sfinții Părinți, aceia care predică eresul în public și cu capul descoperit îl învață în biserică, unii ca aceștia nu numai că nu sunt supuși certării canonice, îngrădindu-se pe sine de împărtășirea cu numitul episcop, înainte de cercetarea Sinodului, ci și de cinstea cuvenită Dreptmăritorilor se vor învrednici, că nu au osândit episcopi, ci minciuno-episcopi și învățători mincinoși (nu se referă la pierderea sau nu a Harului, ci la faptul ca aceștia învață minciuna, deci sunt minciuno-episcopi – nota noastră) Și (cei care întrerup pomenirea lor – nota noastră) nu au rupt unitatea Bisericii, prin schismă, ci, s-au silit a izbăvi Biserica de schisme și de dezbinări.

nota noastră. Preoții care nu mai pomenesc pe episcopul lor pentru ca acest episcop invață erezia in public (in biserică, presă, în spovedanie, etc) nu numai ca nu fac schismă dar primesc si cunună de la Dumnezeu!Este cazul Sfântului Munte Athos si al Sfantului Paisie Aghioritul,dar și a unor mitropoliti si multi preoți care nu au mai pomenit la Sfânta Liturghie pe patriarhul Atenagoras pentru declarațiile și gesturile lui ecumeniste, intrerupând in felul acesta comuniunea cu el.

Semnatari: 

Ieromonahul Iulian Prodromitul, Duhovnicul Schitului Românesc Prodromu, Sfântul Munte Athos
Gheron Sava Lavriotul, Sfânta Mănăstire Marea Lavră, Sfântul Munte Athos
Gheron Evstratie Lavriotul, Sfânta Mănăstire Marea Lavră, Sfântul Munte Athos
Protoprezbiter Theodoros Zisis, Profesor Emerit al Facultații de Teologie din Salonic
Protoprezbiter Gheorghios Metallinos, Profesor Emerit al Facultații de Teologie din Atena
Dimitrie Țelenghidis, Profesor al Facultații de Teologie din Salonic
Arhimandrit Atanasie Anastasiu, Proegumen al Sfintei Mănăstiri a Marelui Meteor (Meteora-Grecia)
Arhimandrit Sarandis Sarandi, Biserica Adormirea Maicii Domnului, Amarusion, Attikis
Arhimandrit Grigorie Haginicolau, Egumen al Mănăstirii Sfânta Treime, Ano Gazeas, Volos

Ieroschimonahul Paisie Prodromitul, Sfântul Munte Athos
Ieromonahul Damaschin Popa, Iconomul Schitului Românesc Prodromu, Sfântul Munte Athos
Ieromonahul Damaschin Răuș Prodromitul, Sfântul Munte Athos
Ieromonahul Ioil Prodromitul, Sfântul Munte Athos
Ieromonahul Visarion Prodromitul, Sfântul Munte Athos
Monahul Serafim Vaduva Prodromitul, Sfântul Munte Athos
Monahul Efrem Prodromitul, Sfântul Munte Athos
Monahul Nifon Prodromitul, Sfântul Munte Athos
Monahul Macarie Prodromitul, Sfântul Munte Athos
Monahul Varsanufie Prodromitul, Sfântul Munte Athos
Monahul Marcu Prodromitul, Sfântul Munte Athos
Monahul Tarasie Prodromitul, Sfântul Munte Athos
Monahul Nazarie Prodromitul, Sfântul Munte Athos
Monahul Isaak Prodromitul, Sfântul Munte Athos
Monahul Nazarie Prodromitul, Sfântul Munte Athos
Monahul Flavian Pandelea, Xiropotamu, Sfântul Munte Athos
Monahul Vlasie Vigliotul, Pustia Viglei, Sfânta Mănăstire Marea Lavră, Sfântul Munte Athos
Monahul Gheorghe Vigliotul, Pustia Viglei, Sfânta Mănăstire Marea Lavră, Sfântul Munte Athos
Monahul Iosif Vigliotul, Pustia Viglei, Sfânta Mănăstire Marea Lavră, Sfântul Munte Athos
Monahul Gheorghe Mugur, Mănăstirea Nicula, Jud. Cluj
Parintele Profesor Doctor Docent(Univ. Frieburg) Mihai Valica
Frații din Schitul Românesc Prodromu, Sfântul Munte Athos:
Fratele Cristinel Prodromitul
Fratele Mihai Prodromitul
Fratele Nicolaie Prodromitul
Fratele Marian Prodromitul
Fratele Dumitru Prodromitul
Fratele Alexandru Prodromitul
Fratele Mircea Prodromitul
Fratele Flavian Prodromitul
Fratele Ioan Prodromitul
Fratele Cristian Prodromitul
Fratele Octavian Ovidiu Prodromitul
Ieromonahul Antim, Mănăstirea Bistrița, Neamț
protosinghel Serafim Bădilă cu obstea, Manastirea Cășiel, jud Cluj
Ieromonahul Dorotei cu obștea, Sfânta Mănăstire Sfântul Apostol Filip, Adamclisi
Ieromonahul Filotei Dabu cu obștea, Schitul Brădet, Argeș
Ieroschim.Sava,Manastirea Sf.Nectarie(Birnarel),localitatea Vatra Dornei,judetul Suceava
Ieroschimonahul Irineu cu obstea, Manastirea Sfantul Nectarie, Ponor
Ieromonah Gabriel Tudor Coman Mănăstirea Acoperământul Maicii Domnului, Elvetia
ierom. Teofan Jurca cu obstea, Manastirea Izvorului Posaga, Alba
Ieromonah Ghervasie – Manastirea Frasinei, jud. Valcea                                                                                Ieromonah Xenofont Horga, Manastirea Sfintilor Arhangheli Mihail si Gavriil, Petru-Voda, jud. Neamt

Ieromonah Tihon, Manastirea Sf Arhangheli Mihail si Gavriile, PetruVoda, Targu Neamt

arhidiacon Anastasie A. Robu, Sfanta Manastire Putna, Romania

ieromonah Pangratie, Sfanta Manastire Frasinei
monah Calinic, Sfanta Manastire Frasinei
monah Partenie, Sfanta Manastire Frasinei
monah Metodie, Sfanta Manastire Frasinei
monah Ieronim, Sfanta Manastire Frasinei
monah Ghedeon, Sfanta Manastire Frasinei
Monahul Atanasie, Schitul Lacu Frumos, Valcea
Monahul Chiriac, Schitul Lacu Frumos, Valcea
Monahul Paisie, Schitul Lacu Frumos, Valcea


Rasofor Damaschin – Manastirea Frasinei, jud. Valcea
Rasofor Calistrat – Manastirea Frasinei, jud. Valcea

Maica Iustina cu obstea, Manastirea Paltin, Petru Voda

Monahia Anastasia Manda, Manastirea Dalhauti, Vrancea
Preotul Dumitru Bostan, paraclisul Izvorul Tămăduirii, Statul Major al Forțelor Navale, București

Preot Matei Vulcănescu, cleric în Mitropolia Pireului, parohia cu slujire in limba romana Panaghia Odighitria, Grecia
Pr. Coman Adrian, Parohia Cernicari, loc. Tecuci, jud. Galati
Preot Vasile Marius Borhidan,  spital negresti oas,  protopopiatul oas
Preot Seiche Fabian, loc. Rugășești, jud Cluj
Preot Mihai Cantor, Zalau
Preot Evghenie Televka, Parohia Prod, Protopopiatul Medias, Arhiepiscopia Sibiului
Preot Ciocan Paul – Marius, Presedinte ProVita Teleorman
Preot Oros Emanuel, Parohia Mesteacăn, Protopopiatul Oas
Preot Urzica Virgilius Sacele Brasov
Preot Gheorghe Oprea,preot misionar pe seama Paraclisului cu hramul Sf.Împărați Constantin și Elena și al Sf. Luca al Crimeei din Institutul Național de Endocrinologie C.I.Parhon din București
Preot Iovita Vasile Parohia Ortodoxa Sanmihaiu-Almasului Judetul Salaj
Preot Petru Ignat, cleric al Arhiepiscopiei Cretei, Grecia
preotul Sorin Munteanu , Cordoba , Spania si Ramona Munteanu , Cordoba Spania, medic
preot Malanca Marcel, Negresti Oas, jud. Satu Mare
preot Gherasim Fratila, Fagaras                                                                                                   preot Ioan Ungureanu din Schit Oraseni, com. Cristesti, jud. Botosani

preoteasa Violeta Ungureanu din satul Schit Oraseni, de profesie profesor invatamant primar
Maica Iustina, Staretia Manastirii Paltin, Petru Voda
monahul Averkie Capra, M-rea Petru Voda, j.Neamt
Laura Vulcanescu, preoteasă, Pireu, Grecia
Giannis Kotzampassis,Veria, Grecia, autorul cartii „Din Tibet in Sfantul Munte la parintele Paisie”
Prof. Drd. Teolog Marian Maricaru, București
Manuela Harabor, actor, Bucuresti
Dinu Tigoianu, Ramnicu Sarat, jud Buzau
lect. dr. arh. Ana Botez, Bucuresti
Stancu Costin Andrei, Pitesti, judecator.
Stancu Dana Iuliana, Pitesti, judecator.

Baciu Emil Viena-1130, Diabeligasse, nr. 3/4/2 – Austria
Cristian Nicolae Bucuroiu, Bucuresti
Ana Veronica Ion, Bucuresti, doctor in matematica, cercetator
Raglean Grigore Cristian Sacele,Jud. Brasov

Marcel Bouros, Constanta                                                  

Stanca Constantin, Techirghiol, jud Constanta
Burcea Traian, economist, Bucuresti
Sorin Rotaru, inginer, Ramnicu Valcea
Patrahau Marinela-Neuburg Donau-Germania
Paul Bacosca, Psihilog, Traducator autorizat, Piatra Neamt, jud Neamt
Iustina Antoanela Bacosca, Psiholog, Piatra Nemt, jud Neamt
Ianiga Mariana, Valea Seaca jud. Satu Mare, profesia profesor psiholog
Ianiga Simion, Valea Seaca Jud. Satu Mare, profesia constructor

Bone Rudolf,Conferentiar universitar, Oradea
Apavaloaie Bogdan Marius
Ioana-Roxana Paunescu, Bucuresti, medic rezident
Laurentia Stelea, consultant in calculatoare, Snagov, Romania
Gheorghe Ciubuc, Bucuresti ,informatician
Iulia Dumitrascu, Bucuresti, biochimist
Grosar Lucica, Suceava, director adjunct, profesor
Ignea Constantin, pensionar, Cordun, jud. Neamt
Gavrila Valentin, Focsani, informatician
Ionut Stanciu- Prof de religie, Scoala Gimnaziala Nr. 1 Rabagani, Jud. Bihor
Zsoldos Calin-Ioan, Oradea, economist
Tabacaru Gheorghe medic pensionar
Tabacaru Casandra Olga medic pensionar
Tabacaru Oana Cristina medic de familie
Tabacaru Andreea Maria medic de familie
Domiciliul comun: com Manastirea Casin, jud. Bacau

Cristina Cotfasa – Edmonton, Alberta, Canada – Contabil
Boicu Sorin,com.Lipnita,jud,Constanta
Zavoianu Alexandru Constantin, Loc. Baraganul Jud. Braila, Cantaret Bisericesc
Vitsalaru Kristina, Cluj-Napoca, studenta

Cehan Dan Stefan, Vaslui,student
Simion Radu,Calarasi,elev
Doandeș Daniel, Targu-Jiu,jud.Gorj, Profesor de matematică
Hulea, Adrian Gabriel, Arad(jud.Arad), librar ortodox/bibliotecar
Gabriela Radulescu – profesoara, Bucuresti
Aurora Radulescu, Bucuresti, profesor psiholog
Octavian Athanasiu, Inginer/inspector Bucuresti
Cristina Dobre, Prahova – jurnalist
Radu Dobre, Prahova – pensionar
Maria Dobre, Prahova – pensionara

Mironescu Iordana din Focsani, consultant asigurari de viata
Ghera-Rotariu Darius Claudiu, Timisoara, cantaret bisericesc
Dancea Gabriela Aurelia, Cluj-Napoca, inginer de sistem
Radu Dragulete, medic, Bucuresti
Vasile Romeo, Ramnicu Sarat
Mateescu Elena Maria, pensionara, Ploiesti
Popescu Lia Maria, pensionara, Ploiesti

Butnariu Sergiu Razvan, loc Adancata, jud Suceava
Butnariu Georgiana Raluca, loc Adancata, jud Suceava

Ciobanu Bogdan, Bucuresti, economist
Scortanu Tatiana, prof.dr., Bacau Hanu Ana – profesor istorie, pensionar
Baltag Lică, București, bibliotecar
Botezatu Gheorghina Gratiela, profesor chimie, Bucuresti
Chindea Claudiu Teofil, comuna Harman, jud. Brasov, licentiat in management
Radu Costina -Tecuci – contabil sef
Prescornitoiu Geta- Focsani – lenjereasa
Prescornitoiu Valentina -Focsani- croitoreasa
Monahia Serafima Prescornitoiu- Manastirea Recea Vrancea

Dragos Magureanu ,rm valcea, economist
Radu Silviu Cristian,cercetator universitar-dr.in matematica, Enns-4470,Brauergasse 6 -AUSTRIA
Radu Luminita Gabriela, Enns-4470, Brauergasse 6- AUSTRIA

Tatiana Petrache, teolog, Atena
Petrescu Silvia-profesor Brasov
Stanescu Suzana – Ploiesti – Functionar
Niculae Antochi, Bucuresti, asistent social
Preot Calugaru Cristian Ionut, sat Harpasesti, comuna Popesti, judetul Iasi
Bordeus Maria ,inginer electronist,Austria
Bordeus Sebastian ,electrician,Austria
VADUVA marius valentin, Bucuresti, Jurist
Vaduva annemarie, Bucuresti, Psiholog

Melinte Ramona Simona, Sighisoara, invatatoare
Octavian Handrabura/sculptor lemn/Grădiştea,Ilfov
Birceanu Alina – Strehaia – psiholog

Cantor Roxana,preoteasa din judetul Salaj
TEGHENI DARIUS-CAMELIU , jurist,jud.Cluj
TEGHENI SORINA , jurist,jud.Cluj

Alexandru Bala, psalt
Gornistu Geta, Constanta
Mihai Daniel Buruiană – Piatra Neamț – programator
Pristavu Geovana Florentina Bucuresti, inginer
AnaMaria Pandey, Master in development economics, Director Hana Gallery,Singapore
FLORESCU DOINA, AVOCAT, BRAŞOV
Serbicean Ion, Republica Moldova, Chisinau, specialist descktop publishing
Mihaela Mihai – enonomist, Bucuresti
Popescu Octav Razvan, Bucuresti, profesor de religie ortodoxa pensionar
Sorina Halaicu,Bucuresti,inginer,profesor

Razvan Constantin Gradinaru,medic stomatolog,Piatra-Neamt, jud.Neamt
Dan Misailescu Panu, programator, București
Chiriac Vladut,com.Branistea Jud.Dambovita,elev
Lancuzov Alexandrina-Bucuresti-pensionara
Toma Ovidiu,moreni,inginer
Haiduc Ioan, Viena profesia economist
Alina Adam, Miercurea Sibiului.jud.Sibiu, asistent medical
Tudorache Dumitru,pensionar,loc.Slatina.jud.Olt
Mathe-Kiss Ionela-Bianca, Sighisoara, cadru militar
Pascu C. Marius, dr. inginer, Bacau, Romania
Iuliana Mihut, consilier in produse medicale, Alsbach-Hähnlein, Hessen,Germania
Eduard Costache, elev, Germania

Frunza Ludmila,profesor,Roma
Marioara Toader (pensionara) si Liliana Toader (profesoara),Timisoara
Prisacaru Alin Ionut, Ilfov – Peris – Anton Pann – nr 9, Decorator
Mitran Ionut Radu Dumitru, Sat Tărtășești, Com. Tărtășești, Jud. Dambovita,pictor
Popandron George Mircea, Bistrita ,jud.BN
Anton Gheorghe Cristian,orasul Buhusi,Jud. Bacau, electrician
Solcanu Cristian – Radauti – electromecanic
Roland Marian, macelar, Bucuresti
Andrei Nicoleta Alina, 1 Decembrie, Ilfov, educatoare
BADEA ADRIANA, asistent universitar, BUCURESTI
Dragoi Andreea Madalina, inginer, Arges
Curca Florin, functionar public, Targu Jiu jud. Gorj
Mihăilă Vasilica, Economist – contabil, Bucuresti
Zehan doru-Cluj-Napoca-Opera romana -artist
Berbec Valentin Ionuț, Giurgiu, teolog absolvent
Berbec Roxana Ioana,București, profesoară de religie

Elena Costache, Teleorman, jurist
Petrescu Iorgu, Bucuresti, biolog
Horia Grama din Bucuresti, programator
Stoica Mariana, București, bibliotecar
Tomescu Mircea, Bucuresti, Inginer Programator
Grama Madalina-Andreea, psiholog, Bucuresti
Curca Florin, functionar public, Targu Jiu, jud. Gorj
Cătălin Vasile, mun. Galaţi, cadru militar activ;
Anda – Oana Vasile, mun. Galaţi, economist;
Vasile – Gabor Atena, mun. Galaţi, pensionar;
Vasile – Gabor Mirel, mun. Galaţi, pensionar;
Ecaterina Rusu, Panciu, pensionar;
Polixenia Rusu, Panciu, pensionar.

Epure – Gruia Nicolae, com Urechesti, Vrancea, programator technica de calcul
Babeanu Emanuel, Ploiesti student
GRAMA BOGDAN, BUCURESTI, ECONOMIST
Buga Eugen, teolog, Baia Mare
MONICA PREDESCU ,economist, Ramnicu Valcea
Balcu Florin, Bucuresti, inginer, Bucuresti
Balcu Cristina Carmen, grafician, Bucuresti

Rusu Elena din Sighisoara, pensionara
Dorneanu Valentin, Bârlad
Mihaela Vogt, profesoara de limba germana, Germania
Focsaneanu Catalina, Bucuresti, inginer geolog
Bogdan Popescu, Bucuresti, economist
Atanasoaie Dumitru, caporal in Legiunea Straina,Marsilia,Franta
Stoica Vasile, Harman jud Brasov
Nely Simion , Dundee, UK
Anghel Mihail – Vulcan – Electrician
Nechifor- Iorgulescu Maria -Elena,Sibiu, eleva
Nechifor -Iorgulecu Mihai -Emanuel,Sibiu,elev
Nechifor-Iorgulescu Narcis,Sibiu,lucrator comercial

Olteanu Mircea, Bucuresti, Inginer
Nechifor-Iorgulescu Mihaela Sibiu Jud. Sibiu inginer
Stefan Veronica,Focsani,economist
Aurica Hera Negura, AUSTRIA VIENA STR: WURLITZERGASSE nr. 41/2/8
Iftime Ionut George, Paliano,Provincia Frosinone, Italia, electromecanic telecomunicatii feroviare
Ciuraru Mihaita, 37 de ani, Focsani, psiholog
Soare Liliana, Focsani, Economist in management
Chirchineț Elena, Focșani, jud. Vrancea, Profesor Învățământ Primar
Chirchineț Mioara, Focșani, jud. Vrancea, Supraveghetor de noapte
Chirchineț Violeta, Focșani, jud. Vrancea, pensionar
Gheorghiță Marița, Focșani, jud. Vrancea, Paraclisier

Rusu Dumitru, Brasov, Administrator
Vlase Mitica, RAMNICU SARAT, JUDETUL BUZAU – ECONOMIST
Marascu Costel Vulturu psalt
Mândru Paula Focşani jurist
Ghiran Maria Comuna Osorhei Jud Bihor,Pensionara
Dumitru Oana-Madalina – teolog, Bucuresti
Popescu Claudia, Bucuresti, eleva la „Colegiul National Iulia Hasdeu”
Romaniuc Raluca Florina, Slobozia, psiholog
Zapodeanu Mihai, absolvent al Facultatii de Teologie din Bucuresti,loc Bucuresti
Crisan Camil Emil, Oradea, Inginer
Duta Daniela, Cobadin, jud. Constanta, profesor
Luciana Nadina Vetrineanu-Bucuresti-teolog
Lezic Nicoleta, Viena, Austria
Stamati Adriana , Buhusi- Bacau ,pensionara

Vasile Gherasim – economist , Bacau
Drafta Radu, Onesti, student
Barau Rodica Medgidia jud Constanta -economist
Barau Adrian Medgidia Jud. Constanta-Inginer

Matei Ioana, Oradea, Educatoare
Liana-Dorothea Stefan medic pensionar Constanta
Bot Ana pensionara com. Osorhei jud Bihor
Verdes Sorin loc. Sinmartin jud. Bihor inginer, Student an III Medicina
Dumitrascu Viorica, Focsani
Horj Lelioara, pensionara, Dej
Muresan Elisabeta, pensionara, Dej
Pop Maria, sofer, Dej
Dumitrescu Aurelia, pensionara, Dej,
Monica Lassaren, farmacista, Dej

Găbureanu Maria, Bacău, învăţătoare
Gheorghe Maria si Gheorghe Ion, str Oilor, nr 6 Buzau
Adrian Ioan Bajenaru, Inginer Bucuresti
Ciocian Corina- Maria , localitatea Bobota, judetul Salaj, Studenta la Universitarea Tehnica Cluj- Napoca, Facultatea de Constructii
Romanescu Maria Alina, Bucuresti, Student
Nita Elena Cristina, Bucuresti, medic
Niţă Ioana-Alexandra, Bucureşti, medic rezident
Spiridon Daniel Tofan, loc. Arad, jud. Arad
Petru Zegheanu, mun. Arad, jud. Arad, traducator
Andrei Ignat, București, funcționar public

Gavrila Jenica Lucrator comercial Focsani/ Vrancea
Călin Cristea, sunt biolog de profesie, din com. Chiuieşti, jud. Cluj
Parau Oana Irina, Bucuresti, arhitect
Comanescu Anca , inginer Pitesti , jud Arges
Mihai Raiciu, doctor in economie al Academiei de Studii Economice Bucuresti, in prezent pensionar la Piatra Neamt, Romania
Stana Catalin, inginer automatist, Curtea de Arges
Stana Cristian, inginer agroalimentar, Curtea de Arges

Olah Radu Adrian, Oradea (Bihor) Student
Mirela Ecaterina Chelaru-de profesie tehnician chimist, Hauptst 10, 94363 Oberschneiding,Germania

Grigoriu Georgeta profesor universitar Bucuresti pensionar
Berbescu Lidia, Bucuresti, inginer
Duță Aurel, București, Artist fotograf liber profesionist
Cociorva Stela, economist Bucuresti
Niculina Stefan operator chimist Bucuresti
Grozea Florin-brasov-pensionar
Dinu Marieta, or. Chisinau, profesoara
Timofte Catalin, Liber profesionist, Vaslui
Neculau Toader-Marcel,asistent medical, Tulcea

Mihaela Crismari,orasul Calarasi,Republica Moldova,cintareata in Biserica Sf. Arh. Mihail si Gavriil

Cristina Bâscă, Braşov
Lica Ioana, pensionara Localitatea Braila
Luparu Viorica. Contabil. Loc Oituz
Sandu Alexandra, Bucuresti, medic rezident
Otilia Postolache, Canada

Viorel Balinisteanu, Austria,  Viena-Marzstrasse, 30
.Ana  Balinisteanu,    Austria, -Viena-Marzstrasse,30
 IOAN    BUCILA-Austria-Viena, camionagiu
 Costan Veronica, Codaesti, Vaslui, pensionara
 Costan  Elena,Codaesti, Vaslui, profesoara
 Costan Alexandru, Codaesti, Vaslui, student

Hânsa Nicolae-Adrian, Câmpia Turzii, psiholog
Stancu Alin-Constantin, Loc. Dragasani, jud Valcea, student
Toma Joita, Bucuresti, pensionara
fratele Nica Razvan Constantin, Manastirea Sihla
Φυντανάκη Ηλιάνα σύζυγος Κουπίδη Σοφοκλή , Βέροια.

Κουπίδης Σοφοκλής, Βέροια, Ιδιωτικός Υπάλληλος (βοηθός λογιστή)
marcela boca,sibiu,mama si bunica
Nicolescu Ioana, Bucuresti, medic stomatolog
Sima Floarea, traducator, Bucuresti
Husanu Domnica, asistent personal, Bucuresti
Camanaru Radu-Andrei, municipiul Bacau,judetul Bacau, elev seminarist.
Ciobotaru Veronica, pensionar,
Ciobotaru Radu Bogdan, tenhician dentar
Ciobotaru Andreea Mirabela, tehnician dentar
Afresa Ciobanu, Bacau

Pogor Stefan Adrian – Iasi, ΥΠ. ΓΡΑΦΕΙΟ
Pogor Nicoleta Oana – Iasi, casnica

Monahia Spiridona, Manastirea Polovragi, judetul Gorj
Dragos Postolica, Bucuresti, Inginer Software
Pîrlog Alexandr, Chișinău, magistru în drept
Botezatu Constantin – profesor matematica – Bucuresti, Romania
Banica Aurelian Bucuresti, Administrator Sc Nektarios Srl
Banica Elena Nicoleta Bucuresti Invatatoare
Alexandrina Serban; medic, Niedersachsen; Germania
Laura Brașov, județul Iași, medic stomatolog
dumitrascu adrian – constanta – militar
Mihailovici-Bălan Aurelia, cercetător București
Banisor Ionut, sunt din Bacau, psalt
Abrudan Maria, Romania, Oradea, Studenta
Chiraples Silvia cu familia jud Bacau badanta in Italia
Tepes-Bobescu Bogdan, Satu Mare, Romania, Economist
Carmen Tschiltsche, Bucuresti, fizician
Alina Pascu, Viena, traducator
Solocan Florentina, Bucuresti, Economist
Racea Aurelia, Sighisoara, str. Dumbravei 52,jud. Mures, profesoara
Grama Bogdan,Bucuresti, economist
Bodea Ioan Daniel ,Bucuresti,inginer
Cosma Roxana, Cluj-Napoca, economist
Carmen Tatiana Dionisie, pensionara, Iasi
Adrian Brasov,inginer, Iasi
Stefan Claudia Roxana, Bucuresti, Secretar redactie Editura Christiana
Filofteia Colțoș, București, traducător
Ghica Rodica – Slobozia, Ialomita, Romania 
Bucataru Petru Alexandru , Birlad , student
Popescu Ariana Victoria, Localitatea: Tg.Jiu, jud. Gorj
Onisoru Marius-Ionut , Magura Jud.Bacau, Economist
Iulian Dumitrache, Operator, Calarasi
Dinu Mircea Gelu,sat Tancabesti,com. Snagov.Jud Ilfov,Profesor de religie
Iuga Sofia,pensionara,Ineu
Popa Viorel Cernavoda, inginer
Ioan Vladuca, Matematician,Apologet, Director stiintific al Scolii Brancovenesti din Constanta  
Blana Mihaela, com.Topraisar, jud. Constanta, referent    
Badaca Nadia – Piatra Neamt – asistent medical      
Lăcătușu Dumitru Cristian, com. Bărăganu, jud. Constanța , student teologie                                                                                                                      
Popa Cristina Cernavoda, economist                                                                                                                                   Zavoianu Maria, Baraganu,jud. Braila ,agricultor

Νικόλαος Β. Σταυρόπουλος, Αθήνα, δικηγόρος

Toader Lucreția, Slobozia, Pensionară

Doroftei Liviu, localitatea Ovidiu din județul Constanța, profesia  agent de securitate 

Mintas Sergiu, Oradea, student la Facultatea de Teologie Ortodoxa din Oradea

Albei Alexandru-Petrut, comuna Corbi, județ Arges, Psalt

Creangă Otilia, Sfantu Gheorghe, funcționar public, licențiat în științe administrative

Lacramioara Bors, asistent medical generalist si psiholog, Suceava, Romania

Prezbitera Nicoleta Borhidan  negresti-oas

AnaMaria Pandey, Master in development economics,Director Hana Gallery,Singapore

Radoi Petre profesor pensionar Vedea, Teleorman
Radoi Floarea invatatoare pensionara Vedea, Teleorman
Lujerdean Cristina-Ionela economist Sibiu
Lujerdean Andrei elev Sibiu
Lazur Calin, Satu Mare, Inginer
Teaca Maxim; Republica Moldova; orasul Falesti; citeț la soborul din oras Sf. Ap. Petru si Pavel
Axinia Marian, onesti,jud. bacau, electrician
Boşog Eduard Daniel, Constanţa, student teologie
Valentin Ghibaltovschi-   Chisinau ,Republica Moldova ,actor
Picos Mihaela Ara, profesor de religie Scoala Gimnazila Nr.28, Galati, Romania
Adin Lucian Roman, teolog, comuna Simand,judetul Arad,Romania,numarul 835
Irimiea Vasile, Lunca Cetatuii, Iasi
Dumitru Ursu, Loc. Brusturi, Jud. Neamt, Advisor in Communication and Public Relations
Teodor Suteu, pensionar, loc. Viisoara, jud. Cluj
Maria Suteu, pensionara, loc. Viisoara Cluj
Ileana Campian, pensionara, loc. Campia Turzii, jud. Cluj
Gheoarge Campian, muncitor, loc. Campia Turzii, jud. Cluj
Stefania Campian, inginer, loc. Campia Turzii, jud. Cluj
Cristina Corpodean, inginer, loc. Turda, jud. Cluj
Camelia Vesa, profesoara, loc. Turda, jud. Cluj
Carmen Ghiorghita, Roma, Italia
Vatafu Gabriel – Ing de sunet Loc Mangalia
 Petrovici Georgiana, localitatea Iasi, functia profesor
 Frusina Ciometti, inginer Bucuresti
Grigoras Octavian -pensionar, Prahova;

Grigoras Elena – pensionar, Prahova;

Grigoras Anamaria -profesor de Religie ortodoxa, Prahova;

Grigoras Alexandru – economist, Prahova

Matei Nicoleta Linette, Focsani, jud Vrancea, jurist
Gutu Victor Mihai, Iasi, constructii
Hertea Anca Ileana,Bucuresti, profesor Colegiul Natioanal’Dinu Lipatti’
Marius Oprea, Bucuresti, software
Chijer Codrut Adrian,Brasov, inginer
Ovidiu Brăduleţ funcţionar public,Piatra Neamţ
Mocanu Stefan Razvan Curtea de Arges,comert
Laurentia Mihaela Andronache,medic
Ionescu Stefan -inginer electrotehnist, Bucuresti
Brăduleț Ovidiu,Piatra Neamț
Draghici Ionut,RamnicuSarat,elev
Luminița Felicia Ristea medic oftalmolog, doctor în medicină, manager, Buzău
Ilie Tudorel,Romania, Braila,electrician
Grigoras Amalia-Eva, sat Someseni, comuna Apa, judetul Satu-Mare, profesor/traducator
Chirosca ANA-MARIA, Galati, licensed ENGLISH-FRENCH (appliances), mother of 5 children
Petru Patriar,Manager proiecte, transport , Bucuresti
Florina Oana – Florist, Bucuresti
Darău Ioan-Cristian, sat Ucea de Jos, programator IT
Mihaela Ciobotaru,  Zenting, Angajat domeniul public 
Hanga Ion,monah,manastirea Runc,Bacau
Toma Ovidiu,Ploiesti,inginer pensionar
Iuga Sofia,Medic Pensionar,Arad
Tataru Melania Simona,Loc.Busteni,Jud.Prahova,Profesor
Ionescu Iulia Cristina – Bucuresti – eleva
Elena Simona Voican, profesor limba germana, Buzau

Ana Voican, pernsionara, Buzau

Pană Cristina-Mariana, București, doctor în Științele educației, inspector
Anda si Lucian Barbulescu ingineri, Bucuresti
Parvan Alexandru Andrei, sunt din Bucuresti, am 32 de ani, calificarea economist
Ardelean Alin Grigore, Baia Mare, jud Maramures, Romania
 Burghiu Gina, Bucuresti, Economist
Burghiu Catalina economist, Bragadiru, jud.Ilfov
 Orza Marin,economist,Rm.Valcea
Grancea Ionuţ Ciprian ,agent de pază
Stan Cosmin-Eduard, student
Grișco Tatiana, Chișinau, Republica Moldova, pensionară
Carstea-Tiu Sorin,  Bucuresti, inginer
Lazar Iustin, Glen Cove, NY, USA, inginer

Giurgiu Vasile, Lugoj, Timiș, Subofițer MApN
Ciobanu Alin Ștefan,Arad,Casier
Breban Pavel- Baia Sprie-inginer
Breban Maria-Baia Sprie-administrator
Breban Maria Liana -Baia Sprie-student
Podina Paul Emanuel- Baia Sprie
Cehan Dan Stefan, Romania, Vaslui, student
Sandu Aurel ,rezident via Petrarca 29 , Como, Italia

 

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

Trimiteți numele, prenumele, localitatea și funcția/profesia la adresa de email marturisire.impotriva.ereziei@gmail.com sau Oficiul Postal Constanta 2,ghiseul exterior 1,cp 469

Declaratia de la Toronto: http://www.wcc-coe.org/wcc/who/morges-01-e.html

Marturisirea a fost semnata de Arhiepiscopul Damianos al Sinaiului si Raithului

Mărturisirea de credință ortodoxă împotriva tuturor ereziilor a Preafericitului Părinte Damianos, Arhiepiscopul Sinaiului

Fiecare credincios ce o semnează și-o asumă ca mărturisire personală.
MĂRTURISIREA A FOST ADOPTATĂ DE CĂTRE SINAXA CLERICILOR Și A MONAHILOR DIN GRECIA cu denumirea de NOUA MĂRTURISIRE DE CREDINȚA http://www.impantokratoros.gr/dat/storage/dat/C5E5C0FD/nea_omologia_pisteos.pdf

141 comentarii

Din categoria Uncategorized

141 de răspunsuri la „MĂRTURISIRE ÎMPOTRIVA EREZIEI

  1. preot duhovnic

    Και μη εισενέγκεις ημάς εις πειρασμόν inseamna ‘si nu ne duce pe noi in ispita’ sau si nu ne lasa pe noi in ispita?

    • andrei-d

      Sf. Teodor Studitul: “Porunca Domnului este a nu tacea in vremea primejduirii credintei.”
      Mesaj primit de la Arhim. Teodosie, Stareţul Sf. Mănăstiri ZOSIN, Botoşani:
      ROMÂNI TREZIŢI-VĂ!!! VĂ PLANGEŢI CĂ-I SECETA ŞI CANICULĂ ŞI NU PLOUĂ? L-AŢI ZEIFICAT PE MARELE VRĂJITOR,PSIHOPAT ŞI CHIROMANTIST ARSENIE BOCA ŞI VĂ DORIŢI MINUNI FĂCUTE DE EL LA COMANDĂ. POCĂIŢI-VĂ SINCER ŞI CURAT DE PĂCATELE FĂCUTE ŞI PLÂNGEŢI-LE CU ADEVĂRAT ŞI OPRIŢI ACEST DEZASTRU CUMPLIT DE A MERGE LA PRISLOP, PÂNĂ NU-I PREA TÂRZIU ŞI NU NE VA ARDE BUNUL DUMNEZEU DE VII. NU UITAŢI CĂ HRISTOS A FACUT MINUNI PT. CEI NECREDINCIOŞI ŞI NU PT. UCENICII LUI CEI FIDELI, CARE L-AU CREZUT PE CUVÂNT. LUAŢI AMINTE ÎN CARE CEAŢĂ VĂ AFLAŢI, DUCEŢI O VIAŢĂ CÂT MAI AUTENTICĂ DE POCĂINŢĂ ŞI TRANSMITEŢI MESAJUL MAI DEPARTE. AMIN!

      • andrei-d

        Dovada ECUMENISMULUI lui Arsenie Boca, credea in teoria ramificatiilor! (Pe langa multe altele…)

        Uitati mai jos in picture ascunsa de arsenisti in ce “biserica” credea Arsenie Boca. Se adevereste si proiectul vizionar de la Sinaia care-I apartine de asemeni unde-s amestecate credinte pagane cu invataturile Sfintilor Parinti si nu numai…
        Iata limbile ca de foc din tabloul Pogorârii Sfântului Duh cu tentă ecumenistă prin pictarea teoriei ramificațiilor în care este inclusă și bazilica San Piedro printre ramuri, pictate chiar de Părintele Arsenie Boca la Drăgănescu:

      • Ana Elisabeta

        Iar lângă San Pietro, în stânga, este Notre Dame din Paris (!!!)

      • andrei-d

        A vazut cu duhu…

  2. valentin

    Îmi cer iertare că am fost de părerea că Arsenie Boca e sfânt. Am avut și despre stiliști cam aceeași părere – ei caută oameni slabi să li se arate ca sfinți. Am fost aproape să primesc mirungerea la stiliști dar ceva nu m-a lăsat
    Cred că trebuie să aparținem Bisericii și să rămânem cu Hristos că bucuria e cu atât mai mare cu cât sunt biruite aceste ispite și sufletul ajunge în Împărăția Cerurilor.

  3. Emil Baciu

    Text transcris din inregistrarea audio (2001) postata pe internet sub titlul : „Parintele Arsenie Papacioc si Parintele Ioanichie Balan despre ratacirile P. Arsenie Boca”
    ==========================================================================
    Parintele Ioanichie Balan:- „… -Ei, acu cum o fost cu Parintele Arsenie Boca, ca i-l declara ca-i sfant,ca se fac minuni la mormantul lui,maica Zamfirica ceia ?
    Parintele Arsenie Papacioc : -Asta-i nenorocirea
    Parintele Ioanichie- : -Zamfiruca.
    Parintele Arsenie P.:- – Zamfira
    P.I.-: – Trebuie sa fie cate o Eva undeva, ca sa incurce treburile, ca daca nu-i Eva nu merge
    P.Arsenie: -Julieta o chema
    P.I.-: -Julieta, da. -Ei, i-o facut acatist, i-o facut tropar, i-o facut condac si acuma este o carte, i-o iesit o carte ..foarte elegant tiparita, numita Cararea
    -Cararea Imparatiei (spune o alta voce)
    P.I.- -Cararea imparatiei. Ati auzit de cartea ceia ? In care spune si lucruri stiintifice si teologice si biologice
    P.A.-: -Cararea ?
    P.I.- : -Cararea, da. I-o tiparit ea. Ea i-o tip…
    P.A.- : – Parintele Boca, pacat de el. A fost un om inteligent, cu suflet bun
    P.I.-: -Eu nu l-am cunoscut
    P.A.- : -Foarte…,mare pictor,dar Parinte.., cazuse …in boala asta a proorociei candva si a sfinteniei si a intrat duhul hotalmului (?). El…sfintiile voastre erati foarte mici..
    P.I.- : -Nu, nu tin minte
    P.A.: -Si eu eram mic si inainte de a ma duce la manastire auzisem,-ce,!.. era o miscare in studentime !
    P.I. -Da,da
    P.A.-: -Si el…! Eu m-am dus la el la Sambata. Era curentul asta arsenist foarte puternic
    P.I.-: -(.?.)cu numele lui
    P.A.-: -M-am dus la el ca vream sa merg la manastire si vream o binecuvantare. Si cand m-am dus acolo la Sambata, m-am dus foarte greu, strain, nu prea cunosteam, nici nu eram un om de tupeu, asa sa-mi fac loc. M-am dus dupa adresa. M-am dus Parinte asa. Si stand la masa era pe acolo, acolo era staret un parinte Serafim. Mult m-am folosit de Serafim.
    P.I.– Popescu
    P.A.:-Nu de Arsenie, de Serafim m-am folosit
    P.I.:-Da, era unul Serafim Popescu, da
    P.A.-Da, si parintele Arsenie era la o masa fara asternut pe ea, cam latimea asta asa, eu aicea si el aicea, ca era intr-o vineri si se luase masa si mi-a pus mie ceva acolo. Si a pus mainile asa..
    P.I.: -Serafim
    P.A.–Nu, nu, Arsenie
    P.I.:- Arsenie, aha
    P.A.:- Niste ochi albastri, puternici, la mine ,asa fix. Eu, cand am vazut am zis: vezi de treaba domnule. Eu nu eram prost, eram baiat citit intr-un fel.
    P.I.:-Da (rade)
    P.A.:-Ce inseamna antimadahu asta ?! L-am simtit. Cat era de puternic curentul despre el ,pentru mine ,zic:gata ! Si nu mi-a mai trebuit. Ei, mi s-au intamplat niste lucruri ,asa, de o mare traire pe care am avut-o eu acolo ! A vrut sa vina catre mine, ca eram intr-o margine de padure,s-a intors din drum. Eu m-am rugat mult la Dumnezeu sa nu vina. Asa,… nu stia lucrarea mea. A plecat la manastire.Mi-am vazut de treaba. A trecut o vreme si noi am condamnat ce a facut el… Mai intai de toate a fost arestat.
    P.I.: -A fost arestat.
    P.A.:- A fost arestat.Pentru ca facuse niste proorocii cu rusii. Ca vin rusii, vin comunistii, …, nu stiu ce. Si astia nu l-au crutat. Si el in inchisoare s-a lasat si de preotie si de calugarie ! S-a eliberat din inchisoare ,civil a ramas, s-a ocupat de pictura la marginea orasului Bucuresti. Era un mare pictor sa stiti..
    P.I.:-Talentat
    P.A.:-Talentat.Facu-se…
    P.I.:-Beleartele
    P.A.:-Beleartele, pe langa Teologie
    P.I.:-Aha
    P.A.:-Si impreuna cu Julieta. Cine este Julieta ? Era un curent foarte puternic in Romania cu arsenismul, mai ales la Bucuresti. El era la Sambata. Cand te duceai acolo era cel mai mare act de arta sa-ti fi intalnit privirea cu el – iti dai seama !
    P.I.-Numai cu privirea..
    P.A.:-Julieta care era o studenta ambitioasa ,pe care am cunoscut-o cand am plecat eu la manastire..
    P.I.:-Bucuresteanca
    P.A.:-Cum ?
    P.I.:-Din Bucuresti
    P.A.:-Era studenta la Teologie, colega cu Antonie
    P.I.:-Da era din Bucuresti, am inteles
    P.A.:-Nu stiu de unde-i ea
    P.I.:-Ihm
    P.A.:-Eu m-am dus pana la Teologie acolo si am vorbit cu Ciudin sau cu Pralea. Am spus ca plec la manastire, nu stiu ce, s-au bucurat si m-au condus pana la poarta Antonie care era si el student, Antonie Plamadeala
    P.I.:-Da,da
    P.A.:-Si Julieta si nu stiu cine.Asa, n-am primit nici o alintare, nu nimic. Domle am venit sa va vad,.. asa. Nu stiu ce cautam eu, de fapt.. sa-i vad pe ei. Asa am cunoscut-o pe Julieta. Acuma cand s-a ivit arsenismul si astea toate.. s-a dus si Julieta la Sambata. Dar cum era interior voluptoasa si sa i se dea atentie, plina de ea,.. nu i-a dat nimeni nici o atentie acolo. Era lume multa, studentime care era deja in gratiile lui Arsenie p-acolo. Arsenie alintat, trecea de colo pana colo, privit. Si asta ce-a facut ? S-a aruncat in apa care era acolo. Era apa adanca, putea sa se innece.
    P.I.:-Un act de sinucidere, sau ce ?
    P.A.:-Da, da, ei,.. a simulat
    P.I.:-A simulat
    P.A.:-Asa. A sarit lumea ,ca era lume multa . A scos-o. Sigur, Parintele Arsenie la un astfel de caz a intervenit, ce ai facut, nu stiu ce, si asa dascalind-o,sau asa, au ramas in intimitate
    P.I.:-Ihm
    P.A.:- In mare intimitate ! Plecau in padure impreuna.. si Julieta a reusit sa-l ia pe Arsenie de la tot .. de la toate. Si de la toate (…?)
    P.I.:-Pai da, na
    P.A.:-Si acum s-a facut manastire la Prislop, pus staret Arsenie. Noi l-am invinuit ca nu tii cont,nu tii legatura cu Biserica.. Noi cei de la Antim.
    P.I.:-Ihm
    P.A.:-Si te invitam sa iei parte la…sa fii cu noi aicea,.. uite asa. N-a primit pentru ca el era…nu putea sa-si hraneasca antimadaliile lui
    P.I.:-Da, da, scopurile
    P.A.:-Credea in metempsihoza, adica in reincarnare..
    P.I.:- Ihm
    P.A.:-Lucru dovedit de nu se punea problema, eu personal sunt convins de asta, adica ,asa cu multe lucruri l-am prins si.. a ramas mare prieten cu Julieta. Cand s-a facut manastirea Prislop,.. pentru ca sa-l aduca Biserica si pe el intr-o oficializare, intr-o apropiere de unitate ,l-au numit staret.. la Prislop.
    P.I.:-Pe el, staret
    P.A.:-Pe el , cu Antonie si inca unul care… Antonie era diacon, absolventi de teologie amandoi si alalalt cum il chema, a murit
    P.I.:-Dometie
    P.A.:-Dometie
    P.I.:-Da. da
    P.A.:-Care a fost pana la urma la..
    P.I.:-La Ramet
    P.A.:-La Ramet. Ala era preot de mir si s-a calugarit. S-au calugarit la Prislop,.. cu staret Arsenie. Si Julieta care acum era intr-o faza noua din punt de vedere al Bisericii
    P.I.:-Era teoloaga
    P.A.:- Teoloaga.Si s-a dus pe acolo ca erau nedespartiti. Antonie i-a zis : Ce cauti aici ? Aicea suntem noi acuma. Si asa ea i-a zis: Las ca te aranjez eu. Parintele Antonie a inceput sa fie urmarit, a disparut..
    P.I.:-A venit la Slatina
    P.A.:-A intrat in diaspora (rade). A disparut. Justitia il cauta. Antonie.. il chema Leonida Plamadeala, dar el acuma calugarit era Antonie si Securitatea ..n-a stiut care..
    P.I.:-N-a stiut..
    P.A.:- Si el s-a strecurat. L-am primit eu la Slatina, ca eram egumen acolo la Slatina: „Stai aicea ca te ocrotesc eu aicea.L-am ocrotit. Asa, si l-am folosit ca diacon
    P.I.:-Da, capabil, bun, un condei, stiu ca l-am apucat si eu, eram aici, eram venit si eu atunci in 49
    P.A.:-Eram prieteni, in sfarsit.L-am trimis la Rasca sa conduca ca..
    P.I.:Mergea..
    P.A.:-Noi aveam vreo 6-7 manastiri
    P.I.:-Si schituri
    P.A.:-De tot
    P.I.:-El facea inventare..
    P.A.:-Era Sihastria. Am scos pe Sihastria din pozitia de schit
    P.I.:-Da, da,.. de sub Secu-Neamt.A iesit si Sihla atuncea de sub Secu
    P.A.:-Aveam 7 manastiri. Aveam Putna, aveam multe sub control
    P.I.:-Da, da
    P.A.:-Asa, cu centrul la Slatina.
    P.I.:-Parc-o vad..
    P.A.:- In Sfarsit. Cand m-am dus eu, ma duceam la Iasi trimis de Manastire ca delegat.. pentru ca eram egumen, sa stau la capul Sfintei Parascheva, cu ocazia..
    P.I.:-Sfintei, Hramului
    P.A.:-Hramului,stiti..
    P.I:.-Hramului
    P.A.:-Si mergea cu mine un insotitor. Si manastirea mi l-a dat pe Antonie de data aia. Asa. Ei, Antonie fiind cu mine acolo,.. a luat si el legatura. Eu nu stateam cu el, eu imi vedeam de treaba mea, eu eram la capul sfintei Parascheva si Parintele Eftimie, staretul de la Bistrita..
    P.I.:-Da, acuma-i episcopul de la Roman
    P.A.:-Care-i episcop acuma, era staret, si statea la picioarele Sfintei Parascheva si asa noi ne-am imprietenit. El era la un capat, eu la un capat. Asa. Ne-am imprietenit si am ramas prieteni acuma cu PS Eftimie.
    P.I.:-Da
    P.A.:-Un parinte linistit si bun.
    P.I.:-Bun,bun
    P.A.:-Dar l-a descoperit pe Antonie acolo, cand era la Iasi ,cineva, si l-au arestat
    P.I.:-Ei !
    P.A.: Si l-au arestat pe Antonie.Antonie Plamadeala.L-au depistat aia pe acolo. Nu stiu ce cunostinte a avut el, a vorbit, n-a vorbit, nu stiu pe unde a vorbit. Julieta l-a scos si pe Dometie si a ramas cu Arsenie acolo. Si asa s-a facut de maici.
    P.I.:-S-a facut „Sfanta Familie”
    P.A.:-Cu Julieta stareta. Si e normal acuma sa… fac o serie intreaga de greseli. Se duc la mormantul lui si se roaga
    P.I.:-Da
    P.A.:-Si el se lasase si de preotie si de calugarie !
    M-am intalnit cu el odata, eu eram staret la Cheia. Si m-am dus la Bucuresti pe la consilierul asta care… sa iau cruciulite, sa iau material de colportaj. Si m-am intalnit la Institutul Biblic acolo. M-am intalnit cu Arsenie. El era la consilier, cand o iesit el de acolo, eu :ce faci parinte Arsenie-la el. Uau,n-am nevoie,lasa ca-mi tii sfintia ta locul.Tot Arsenie. Zic: Parinte, eu tin locul meu, nu tin locul nimanui, sa stiti.A fost ultima mea intalnire cu el.
    P.I.:-Ihm
    P.A.:- Dar dupa ce m-am eliberat din inchisoare, am mai avut o intalnire cu el, inainte de asta a fost (ce v-am spus acum). Tot acolo la Bucuresti. Se casatorise Veronica si m-a intebat ce zic. Zic :” un prunc la anul bland si mic, sa creasca mare si voinic si noi sa mai vorbim un pic si la botez.” Asta-i Veronica..un prunc la anul. Stii.Dupa Cosbuc-
    P.I.:-Da,da
    P.A.:- „Nu, zice, nu cred.Cred ca face din tactica”. Nu exista tactica intre barbat si femeie.
    P.I.:-Nu
    P.A.:-Exista numai iubire.Las ca nu ne pacalim..
    P.I.:-Pacatele
    P.A.:-Nu ne mai jucam cu astea. Si-a dovedit.
    P.I.:- Deci nu l-ati mai intalnit pe Parintele Arsenie ?
    P.A.:-Parinte, poate Dumnezeu l-a luat din vreme sa nu faca greseli mai mari. Ca aia e nebuna Parinte. Vrea sa schimbe culionul la maici, sa faca altul si a cam schimbat intr-un fel.
    P.I.:-Da, e dusa..
    P.A.:-Sa faca asa un culion cu parul pe spate, ca ciobanitele..
    P.I.:-Ce sa faca daca a ajuns monahismul pe mana lor..!!!
    P.A.:-Si Parinte draga.., a fost si Parintele Arsenie o mica problema in Biserica noastra. Nu vrei sa stai in unitate domnule, sa te dezvolti, sa vorbesti..
    P.I.:-De unul singur permanent
    P.A.:-Sa traiesti, sa primesti observatie de corectare si ca esti om si tu si poate sa gresesti. Ai un duhovnic cu care sa discuti si poti sa comunici cu el si poti sa ai si zece, nu te oprea nimeni, nu ? S-a izolat si a ramas asa cu Julieta.
    P.I.:- Si a stat in Bucuresti tot timpul,da. Dar pe Parintele Paraian l-ati mai intalnit ?….”

  4. zcalin

    Blagosloviti parinte si ma iertati pe mine, pacatosul.
    Tin sa va multumesc pentru tot ceea ce faceti si marturisiti pentru noi, oile ratacite ale turmei. Bunul Dumnezeu sa va ocroteasca si sa va calauzeasca pasii spre infaptuirea de lucruri mari si bune.
    Doamne ajuta!

  5. preot duhovnic

    O fi facatura???

  6. ortodox

    Doamne ajuta parinte! Vreau sa va intreb si eu ceva! Vamile vazduhului sunt erezie sau adevar? Domnul si Dumnezeu sa va binecuvanteze!

  7. preot duhovnic

    Canonul 58 apostolic (si nu numai) spune foarte clar: Episcopul sau presbiterul arătând nepăsare (neglijând) clerului sau poporului şi neînvăţându-i pe aceştia dreapta credinţă, să se afurisească, iar stăruind în nepăsare şi în lenevie, să se caterisească. (a se vedea și: 19 TruL; 11 Sard.; 19 Laod.; 71, 121, 123 Cartag.)

  8. Pingback: bOCA – video | sfintiinugresesc

  9. Emil Baciu

    Am asculat inmarmurit „predica” postata de parintele si cu durere in suflet vad ca acest om s-a lepadat de Domnul Hristos, care i-a oferit totul si care-l voia prieten, insa el a urmat pe Iuda.
    Resping cu tarie vorbele lui ca fiind hule, fiecare cuvant este o blasfemie. Vai de bietele oi care l-au ascultat atunci pe acest fariseu Anania, care cu alte cuvinte-dar acelasi inteles- striga la fel cu cei din vechime catre Pilat:Rastigneste-L!
    „Sfantul Ioan Gurã de Aur a spus deschis cã dusmani ai lui Hristos sunt nu numai ereticii, ci si cei aflati în comuniune cu ei.”-Sfantul Teodor Studitul
    A ales sa fie lup viclean imbracat in blana de oaie pentru a sminti cu succes deplin turma-din pozitia sa- si a o duce direct in prapastia vesnica a iadului.Si-a dorit sa fie mitropolit al Ardealului, dar cum nu a reusit a spart unitatea Sfintei Mitropolii a Sfantului Andrei Saguna, si-a facut mitropolie, apoi vedeti…s-a facut cardinal. Dumnezeu sa aiba mila de el. Oare acest om nu stia cine este papa ?

    Dar iata si definitia pe scurt a papei data de Gheronda Gavriil din Sfantul Munte Athos :

    -Gheronda, ce este Papa, în fond? Ce spun Părinții Bisericii despre acesta?

    – Născocitor de dogme neortodoxe, foarte îndeletnicit. Izvoditor al denaturării adevărului, foarte abil. Răstălmăcitor și reformator al tradițiilor Apostolice și a Sfinților Părinți, de neîntrecut. Cap și plăsmuitor al tuturor învățăturilor strâmbe. Măsluitor al învățăturilor drepte, cu neputință de imitat. Răstălmăcitor al învățăturilor sănătoase, cu totul necruțător.Este vrăjmaș de neîmpăcat al lui Dumnezeu și al Maicii Domnului și prieten preaiubit al diavolului. Călăuzitor pe drumul pierzaniei și plăsmuitor al învățăturilor eretice și rău-slăvitoare. Răstălmăcitor și reformator al tradițiilor Apostolice și a Sfinților Părinți, fără egal în istoria omenirii. Lucrarea lui unică și exclusivă o reprezintă reaua și cu totul străina învățătură pe care a adus-o în umanitate, faptul de a nu urma dogmele Apostolilor, ale Învățătorilor și Sfinților Părinți. Inovator foarte iscusit al miilor de reforme în credință, în viață și în Biserică. După învățătura Sfinților Părinți, Papa este hristos mincinos și antihrist, cel mai mare eretic din toate timpurile și veacurile. Ce au fost arienii în secolul al patrulea, sunt acum papistașii. Gheronda Filόtheos Zervákos, unul dintre cei mai mari combatanți contemporani ai papismului și a următorilor acestuia, spunea că papismul este înainte-mergător al Antihristului. Sfântul Cosma Etolianul, înflăcăratul pentru credință, întocmai cu apostolii și martir al neamului, predica: ”Pe Papa să-l blestemați, căci acesta este pricina răutății” (a nouăzecea Prorocie). Sfântul Justin Popovici, acest mare sfânt contemporan sârb, ne-a învățat faptul că ”în istoria neamului omenesc, există trei mari căderi: a lui Adam, a lui Iuda și a Papei” (Omul și Dumnezeu-Omul – precizare: cartea este publicată cu titlul Omul și Dumnezeul Om, care, după părerea mea sună puțin eretic, de aceea eu am tradus Omul și Dumnezeu-Omul). Este începătorul răutăților și dezastrelor din întreaga umanitatea. Papa este personificarea perfectă a înșelării și întruchiparea deplină a ereziei. Născocitor eminent al stricăciunii și întinării adevărului. Protagonist și specialist fără asemănare al inițiativelor anti-canonice și anti-tradiționale. Catalizator negativ și batjocoritor neîntrecut al Canoanelor Apostolice și al Canoanelor Ecumenice și Locale. Dezbinator și sfâșietor neasemuit al veșmântului celui de sus al Bisericii, nefăcut de mână omenească. Plin de egoism luciferic și suveran, de vreme ce se proclamă pe sine infailibil și se poziționează deasupra Sinoadelor Locale și Ecumenice. Scrutător inovator al învățăturilor păcătoase.
    Papa este începătorul ereziilor și conducătorul învățăturilor eretice. Înaintemergător al Antihristului, după cum spun Sfinții Părinți. Cel mai mare arhieresiarh și paneresiarh al tuturor veacurilor și vremurilor.

    -Gheronda Gavriil, biserica papistașă este Biserică?

    -Sfântul Nicodim Aghioritul spune despre ei, în Pidalion, că sunt eretici foarte vechi și nebotezați (Erminie la Canonul 47 Apostolic).”Biserica” papistașă nu este Biserică. Nu are Taine. Hristos, pe planeta Pământ, a întemeiat o singură Biserică. Atunci când rostim Simbolul Credinței, ce mărturisim? Faptul că noi credem ”Întru Una Sfântă, Sobornicească și Apostolească Biserică”. Nu a făurit Hristos mai multe Biserici. Papa nu este Biserică. Papistașii nu au Taine.

    DOAMNE APARA-NE !

  10. Pingback: MĂRTURISIRE ÎMPOTRIVA EREZIEI | CREDINŢĂ DREAPTĂ ORTODOXĂ!

  11. Pingback: Ne vorbeA (pana l-au cenzurat bocaitii) Parintele Arsenie Papacioc – sfintiinugresesc

  12. Ion Ciobanu

    Doamne ajută!

  13. octoviv

    Doamne, ajută.
    Sfințite Părinte Preot Matei Vulcănescu, Slavă lui Dumnezeu pentru că a ajutat atât pe Părintele Iulian și obștea Sfintei Mănăstiri Prodromu cât și pe dumneavoastră să întocmiți această mărturisire de credință împotriva ereziei.
    Dumneavoastră, după încheierea mărturisirii de credință, după Amin, ați scris aici pe site, nu știu dacă și în documentul tipărit apare acest lucru, Canonul 15 al Sinodului I-II de la Constantinopol (861), canon cu care sunt întru totul de acord.
    Însă, în textul acelui canon mi-a atras atenția următorul paragraf:

    În schimb, cei care se despart de împărtășirea cu întâistătătorul lor, pentru oarecare erezie condamnată de Sfintele Sinoade sau de Sfinții Părinți, aceia care predică eresul în public și cu capul descoperit îl învață în biserică, unii ca aceștia nu numai că nu sunt supuși certării canonice, îngrădindu-se pe sine de împărtășirea cu numitul episcop, înainte de cercetarea Sinodului, ci și de cinstea cuvenită Dreptmăritorilor se vor învrednici, că nu au osândit episcopi, ci minciuno-episcopi și învățători mincinoși (nu se referă la pierderea sau nu a Harului, ci la faptul ca aceștia învață minciuna, deci sunt minciuno-episcopi – nota noastră) Și (cei care întrerup pomenirea lor – nota noastră) nu au rupt unitatea Bisericii, prin schismă, ci, s-au silit a izbăvi Biserica de schisme și de dezbinări.

    mai exact nota dumneavoastră referitoare la pierderea sau nu a Harului (pe care nu am găsit-o nici în textul Canonului, nici în tâlcuirea acestuia):

    (nu se referă la pierderea sau nu a Harului, ci la faptul ca aceștia învață minciuna, deci sunt minciuno-episcopi – nota noastră)

    Vă rog frumos să mă iertați, nu vreau să vă ispitesc, nici să vă iscodesc, doar ca să deslușesc, am și eu o întrebare:
    Paragraful pomenit mai sus (cel cu nota) se referă la pierderea Harului Duhului Sfânt, în contextul în care vorbim despre episcopi sau învățători mincinoși, de către aceștia, de către episcopii sau învățătorii mincinoși sau la ce pierdere a Harului se referă?
    Vă întreb acest lucru având în minte următorul gând: Harul Duhului Sfânt este Harul Duhului Adevărului (așa cum mărturisim în rugăciunea Împărate Ceresc, rugăciunea către Duhul Sfânt: Împărate Ceresc, Mângâieto­rule, Duhul Adevărului, Care pretutindenea ești și toate le îm­plinești, Vistierul bunătăților și dătătorule de viață, vino și Te sălășluiește întru noi, și ne curățește pe noi de toată întinăciunea și mântuiește, Bunule, sufletele noastre.) atunci cum să mai aibă acei episcopi sau învățători mincinoși Harul Duhului Sfânt din moment ce învață minciuna?
    Vă mai întreb acest lucru deoarece, cu voia și ajutorul lui Dumnezeu aș vrea să arăt acest document și altor oameni, care dacă vor citi cu atenție, poate vor ajunge și dânșii la acest paragraf (cu nota), se vor și mă vor întreba și atunci va trebui să dau răspuns. Ce le voi răspunde atunci?

    Vă mulțumesc frumos pentru timpul dumneavoastră de rugăciune pe care l-ați acordat citirii acestui mesaj.

    Hristos a Înviat!

    • Da, multumesc pentru precizarea si intrebarea importanta. Harul lui Dumnezeu nu poate sa stea in minciuna, de aceea, asa cum bine spuneti odata cu marturisirea mincinoasa si Duhul Sfant se scarbeste, si acei episcopi devin minciuno-episcopi si minciuno-invatatori, dar pentru ca inca nu este adoptata sinodal invatatura eretica exista o iconomie pentru cei care inca nu s-au dumirit. Un episcop invata o invatatura potrivnica adevarului, dar inca Sinodul nu a adoptat acea invatatura oficial inca se poate vorbi de o iconomie pentru cei ce nu constientizeaza. Trebuie sa fim atenti daca la un sinod sunt adoptate invataturi cu adevarat eretice, cum ar fi „biseric surori” „biserici nedepline” ” teoria ramurilor” in mod clar si explicit.

  14. io ca om de rând nu înţeleg prea mult

  15. Pingback: MĂRTURISIRE ÎMPOTRIVA EREZIEI – Acta Diurna®

  16. Pingback: MĂRTURISIRE ÎMPOTRIVA EREZIEI REPREZENTATIVE | ortodoxiadreaptacredinta

  17. anca

    parinte, ROCOR este antiecumenist? este canonic? am inteles ca-s doua aripi ROCOR: una care ar fi cu Kiril, iar alta neecumenista si care nu tine de Kiril.

  18. Sluga netrebnica

    […]
    „Sfântul Ciprian nu îngăduie mai multor credinţe să coexiste simultan în interiorul Bisericii. Biserica are o singură credinţă. Nici nu le îngăduie ereticilor să fie în Biserică: dacă cineva devine eretic, prin definiţie se găseşte în afara Bisericii.”
    […]
    „În timpul convorbirilor, Ioan, vicarul tronului Antiohiei a spus tare că ,,erezia îl desparte pe om de Biserică.” Sfântul Sinod a răspus ,,aceasta este foarte limpede” Această constatare este încă limpede pentru adevăraţii ortodocşi, dar pr. Vasile şi ai lui par să o fi uitat.

    La finalul consfătuirilor, Sfântul Sinod a spus ,,episcopii să păşească înainte şi să îşi citească lepădările, de vreme ce voiesc acum să intre în Biserica sobornicească”. Tarasie a răspuns ,,să le citească (lepădările), acum că aceste două chestiuni de interes au fost cercetate – şi anume, primirea celor care vin din rândurile ereziei în Sfânta Biserică sobornicească, şi a celor care au fost hirotoniţi de către eretici.”
    Ereticii şi-au citit lepădările, iar Tarasie a spus ,,de vreme ce şi-au făcut cunoscută mărturisirea de credinţă prin lepădarea de erezie, să aibă loc primirea lor într-una din şedinţele viitoare, dacă nu mai există şi alte obstacole.”

    În final, Sinodul, în Crezul său, a făcut oficial cunoscută poziţia ortodoxă cu privire la ereticii care nu au fost încă condamnaţi de un sinod, afirmând ,,pentru că ei (iconoclaştii) au îndrăznit să defăimeze frumuseţea dumnezeiască a sfintelor Taine, fiind numiţi ,,preoți” fără să fie de fapt.”
    Pentru că dezbaterile celui de-al Șaptelea Sinod Ecumenic oglindesc la nivelul cel mai înalt concepţia Bisericii cu privire la situaţia ereticilor necondamnaţi de vreun sinod, această concepţie trebuie să fie de necontestat pentru ortodocşi.
    A pretinde că astfel de eretici necondamnaţi rămân mădulare ale Bisericii […], contrazice total poziţia celui de-al şaptelea Sinod…”
    […]

    Integral la sursa: http://www.glasulstramosesc.ro/blog/nu_exista_canoane_sau_texte_patristice_care_sa_afirme_ramanerea_in_comuniune_cu_ereticii_care_nu_au_fost_condamnati_inca_de_un_sinod/2016-12-11-252

  19. Doina

    Doamne ajută!
    Parinte vreau si eu sa semnez acesta marturisire de credinta. Unde pot semna?

  20. Părinte, binecuvântați! Acum nu mai e completă mărturirsirea, ar trebui să se refere și la ”sinodul” din Creta.

  21. Elena

    Sarut mina parinte,
    Vreau sa va intreb ceva legat de o chestiune personala, cum sa procedez.
    Imi puteti da un email?
    Multumesc!
    Elena

  22. abolescu

    poate si cei ecumenisti si precum cei antiecumenisti se vor linisti si vom realiza toti cat de pacatosi si inselati suntem in fata lui Dumnezeu
    Doamne ajuta!
    http://prieteniisfantuluiefrem.ro/2017/03/02/sinaxa-panortodoxa-care-va-condamna-sinodul-din-creta

  23. smerenie si descernamant

    Harul Duhului Sfant lucreaza prin fetele bisericesti chiar atei si eretici(care pot fi si din nestiinta,cum au fost si unii Sfinti care s-au indreptat),pana la antemizarea lor de un Sinod Bisericesc dovada stau multi Sfinti Parinti care au fost hirotoniti de episcopi eretici:
    „Sfântul Chiril al Ierusalimului nu s-a molipsit, cu toate că a primit hirotonia întru episcop de la mitropolitul Acachie al Cezareii, care era arian declarat (şi, mai mult decât atât, conducător al unei facţiuni ariene), dar încă se afla în Biserică. Şi Sfântul Anatolie a fost hirotonit episcop (şi încă patriarh al Constantinopolului) de către Dioscor, patriarhul Alexandriei, care era monofizit şi mare apărător al ereziarhului Eutihie. Şi aceasta înainte de a fi osândit de Sinodul IV ecumenic.Aşadar,dacă nu s-a molipsit hirotonia săvârşită de episcopi, care propovăduiau învăţături eretice, dar care nu erau condamnaţi încă de sinod, ci erau în Biserică, cu atât mai mult nu se molipseşte prin pomenirea acestora şi nici prin împărtăşirea cu persoanele care din iconomie îi suferă pe aceia şi îi pomenesc.”
    Indepartati lumea de la rugaciune la biserica,lume care oricum se ducea rar si rugaciunea la fel de rar,acum ce vor face?!se vor „ruga” pe facebook si se vor uita la filme acasa ca saccsiv…

    • Posibilitatea canonica de a opri pomenirea episcopului eretic nu este anunata prin exemplele pertinente pe care le-ati adus! Sfantul Grigorie Palama a oprit pomenirea ca ieromonah a patriarhului eretic Ioan Kaleca, multi intrerupsesera pomenirea lui Nestorie, etc Deci a spune ca oprirea pomenirii e schisma gresesc amarnic si cad in extrema.

      Nu e vorba de molipsire de erezie ci e vorba de actul legitim de a nu fi in comuniune cu cel care il huleste pe Hristos! Poti fi in comuniune cu un episcop curvar, criminal, hot, etc, dar nu si cu un episcop eretic conform canonului 15 I-II Constantinopol, iar acel episcop e numit minciuno episcop.

  24. aparamortodoxia

    Cunosc un preot nepomenitor care a fost de curand caterisit pe motiv atat de nepomenire a ierarhului care a semnat la Creta cat si pt faptul ca a semnat in 2015 Marturisirea de credinta impotriva ecumenismul facuta de Schitul Prodromu. Pr. Teodor Zisis spune sa mergem la biserica la pr. nepomenitori chiar daca acestia se afla la sute de km. Dar cum putem merge noi la ei daca acesti pr. fiind caterisiti nu mai pot sa slujeasca in continuare la biserica de parohie la care slujeau pana acum?

    • Caterisirea data de ereticii ecumenisti este nul,a de drept! Deci nu are nici o putere! Ca un preot sa fie caterisit este nevoie sa fie judecat de 12 episcopi ortodocsi, nu de eretici apostati! Deci nu are absolut nici o valoare caterisirea lui. El poate sluji intr-o baraca, casa, garaj, etc! Nu are voie sa opreasca Sfanta Liturghie si nu are voie sa recunoasca pseudo caterisirea. Daca e nevoie sa-si ia si statut juridic!

    • I. Dogmele sfintesc pe cei ce le marturisesc

      Cand ne referim la dogme ale credintei, intelegem prin ele acele adevaruri revelate care au fost contestate in anumite momente ale istoriei Bisericii de catre eretici. De aceea, ele au fost formulate cu mare limpezime mai ales de Sinoadele Ecumenice sau de alte Sinoade – adevaruri care au fost acceptate si sunt traite de atunci in mod incontestabil de constiinta dogmatica[1] a madularelor Bisericii. De exemplu, un astfel de Sinod este cel numit „al Optulea Ecumenic”, tinut in timpul Sfantului Fotie cel Mare (secolul al IX-lea), care a condamnat Filioque, precum si Sinoadele care au incuviintat invatatura dogmatica a Sfantului Grigorie Palama despre caracterul Luminii dumnezeiesti si a harului indumnezeitor.

      Dogmele credintei se intemeiaza pe Sfanta Scriptura si pe Traditia Bisericii, adica pe Descoperirea in Hristos, si sunt caracterizate atat prin conformitatea lor indiscutabila cu adevarul, cat si prin actualitatea lor neincetata. Din pricina caracterului lor fara de greseala, dogmele Bisericii, cele insuflate de Duhul Adevarului, nu pot fi modificate de nici un factor institutional – cu atat mai mult nu pot fi schimbate de un singur om, oricat de important ar fi.

      Daca cineva are vreo dogma schimbata, si inger de ar fi, sa nu il crezi[2], ne sfatuieste Sfantul Ioan Gura-de-Aur. Cu alte cuvinte, nici de-un inger al lui Dumnezeu nu se cuvine sa asculte cineva, daca acesta propovaduieste o credinta deformata. Dimpotriva, credinciosul e dator sa asculte cuvintele celui ce ii invata pe altii adevarul, chiar si cand se intampla ca acesta sa nu aiba o viata conforma cu cuvintele lui. Daca invata drept, remarca acelasi Sfant Parinte, nu lua aminte la viata lui, ci la cuvintele lui.[3]

      Dogmele credintei sunt absolut hotaratoare pentru viata duhovniceasca a credinciosilor. De aceea, cand sunt marturisite, dogmele il sfintesc pe omul care le marturiseste. Dogmele drepte cuvantate despre Dumnezeu sfintesc sufletul[4], adica au un caracter sfintitor, potrivit Sfantului Ioan Gura-de-Aur, iar Sfantul Maxim Marturisitorul remarca ca orice om se sfinteste prin marturisirea exacta a credintei[5].

      Viata duhovniceasca a credinciosilor, ca viata intru Hristos, in cadrul Bisericii, nu se margineste desigur doar la formularea dogmelor. Numai ca adevarul dogmelor stabileste cu mare exactitate continutul duhovnicesc al vietii madularelor Bisericii. In acest fel, dogmele feresc practic experienta ecleziala duhovniceasca de orice denaturare.

      Cu alte cuvinte, dogmele sunt reguli ale credintei, care concentreaza in acelasi timp si continutul vietii Bisericii. Adevarul dogmatic este inteles si ca plinatate a vietii. De aceea, dogma nu poate, in nici un caz, sa fie schimbata sau inteleasa intr-un alt fel. Asa se intelege de ce canonul 1 al Sinodului Trulan (692) stabileste ca sa fie scos si anatematizat din Biserica cel ce nu primeste dogmele ei[6].

      Din cele de mai sus, este evident faptul ca dogmele credintei sunt legate in mod nedespartit de mantuirea omului, de vreme ce neacceptarea dogmelor inseamna scoaterea in afara Bisericii – ce are drept urmare lipsirea de mantuirea in Hristos. Astfel, diferentele dogmatice fata de eterodocsi nu au doar o insemnatate teoretica, nu au nici consecinte ecleziastice periferice, ci au un caracter soteriologic hotarator si fundamental.

      Insa o premiza fundamentala pentru a se ridica cineva la inaltimea dogmelor credintei este harul Sfantului Duh[7]. Viata necurata intuneca puterea de intelegere a mintii si impiedica, astfel, apropierea de continutul inalt al dogmelor[8]. Dogmele adevarate ale credintei constituie temelia sigura al evlaviei[9]. Si acest lucru este normal, de vreme ce in Biserica evlavia a fost inteleasa de la inceput ca o traire a continutului credintei. Credinta si viata in Biserica sunt o unitate de nedespartit. Curatia credintei si dreptatea vietii constituie impreuna evlavia credinciosilor[10].

      Credinta adevarata teoretic, dar care este separata practic de viata omului, nu are caracter mantuitor. Credinta dobandeste efectiv un caracter mantuitor doar cand se uneste inseparabil si functional cu viata omului. Fara o viata corespunzatoare indreptata spre credinta, din punct de vedere soteriologic, chiar si participarea noastra la Sfintele Taine ale Bisericii este lipsita de rezultat[11] – adica nici o Taina a Bisericii nu poate in sine sa ne mantuiasca.

      Credinta adevarata nu e de nici un folos atunci cand viata omului e imorala: caci de nici un folos spre mantuire nu ne sunt dogmele sanatoase, daca viata noastra este stricata[12]. Acest lucru il intareste, de altfel, si Domnul Insusi, in Propovaduirea Sa de pe Munte. Hristos nu ii recunoaste ca fiind ai Sai pe cei ce numai cu credinta lor au facut minuni, dar nu respectau voia lui Dumnezeu in viata lor: Niciodata nu v-am cunoscut, le spune, plecati de la Mine, lucratori ai faradelegii[13]. Dar si invers, cand credinta omului nu e adevarata, viata lui cat se poate de perfecta nu are nici o valoare pentru mantuirea lui[14].

      II. Ca omul sa se faca partas slavei necreate, trebuie sa respecte toate poruncile lui Dumnezeu

      In cadrul Bisericii, dogmele credintei sunt legate organic de viata credinciosilor si se intrepatrund cu ea. Precizia vietii se vadeste din ortodoxia dogmelor, potrivit Sfantului Ioan Gura-de-Aur. Dogmele asigura dreptatea vietii Bisericii, dar si viata Bisericii da continut adevarului dogmelor sale. Cel ce urmeaza constiincios dogmele este dator sa le intareasca prin curatia vietii lui[15]. Acrivia in modul de viata al credinciosului constituie o marturie a dogmelor lui sanatoase[16].

      Ajungem acum sa vorbim despre importanta dogmelor in dialogurile cu eterodocsii. Inca de la inceput, trebuie spus ca dialogul teologic cu eterodocsii constituie o datorie de iubire a Bisericii fata de acestia. Acest dialog are un scop foarte limpede, dar si cateva premize scripturistice si patristice concrete privind desfasurarea lui.

      Scopul dialogului teologic este dorita unitate in Hristos cu toti cei ce se abat de la credinta care s-a dat odata pentru totdeauna (Iuda 1:3). Insa, pentru a se realiza aceasta unitate in Hristos, este absolut necesara o singura invatatura a tuturor in privinta credintei. La nivelul credintei nu poate exista diversitate, ci identitate deplina. Acest lucru se intelege si este evident in hotararile Sinoadelor Ecumenice, insotite intotdeauna de condamnarea vadita a fiecarei eterodoxii si de eliminarea clara din Biserica a celor ce refuza sa se supuna hotararilor duhovnicesti ale Parintilor purtatori-de-Dumnezeu care le-au alcatuit.

      Prin urmare, este foarte limpede insemnatatea dogmei Bisericii in desfasurarea dialogului teologic. Nu poate avea loc nici un dialog teologic fara sa se faca referire la dogma. Pozitia lamurita a Sfintilor Parinti este ca nu se poate examina vreun alt lucru inaintea acelei cercetari care se refera direct la credinta. Trebuie sa se inceapa cu inlaturarea oricarui dezacord in ceea ce priveste credinta si abia apoi urmeaza orice alta cercetare despre alte lucruri. Acest lucru il sustine si Sfantul Athanasie cel Mare, care isi intemeiaza pozitia scripturistic, pe Insusi Hristos, Care ii vindeca pe cei bolnavi doar dupa marturisirea credintei lor in Dansul. El nu ingaduie in nici un caz adunarea impreuna intr-un sinod a ortodocsilor si a eterodocsilor[17].

      Mai tarziu, in acelasi duh, si Sfantul Grigorie Palama spune ca dialogul cu romano-catolicii despre Filioque poate sa aiba loc numai dupa inlaturarea acestui adaos din Simbolul de Credinta[18].

      Adevarul nu se examineaza prin participarea de pe pozitii egale a eterodocsilor la dialogul teologic, ci este pastrat in Biserica prin continuarea de catre cei indumnezeiti a Descoperirii dumnezeiesti, traite prin luminari si teofanii. Prin urmare, daca vrem sa ne miscam in duhul si in invatatura lui Hristos, care au fost experiate de Sfintii Apostoli si Sfintii Parinti ai Bisericii, dialogul cu eterodocsii trebuie sa fie determinat in chip hotaritor de adevar.

      Insa, in acest caz, se cuvine ca dialogul cu eterodocsii sa capete un caracter de indrumare – de sfatuire, intr-un mod compatimitor, mangaietor, incurajator si smerit, fara fanatism si intoleranta religioasa – trebuie, adica, sa aiba loc cu dragoste, pentru intoarcerea la adevarul bisericesc trait in Duhul Sfant si la credinta Sfintilor Parinti ai Bisericii. Tocmai acest lucru il recomanda Sfantul Apostol Pavel, cand spune: pe omul eretic, dupa intaia si a doua mustrare, indeparteaza-l, stiind ca unul ca acesta s-a instrainat si rataceste in pacat, fiind de sine insusi osandit (Tit 3:10). Practica povatuirii asigura integritatea dragostei, pentru ca atunci cu adevarat ne aflam intru dragoste (Efeseni 4:15).

      Dragostea si pacea fata de toti oamenii nu este lipsita de premize. Cand ceilalti nu au aceeasi parere in privinta credintei, este mai buna impotrivirea decat intelegerea cu raul. Atunci este de preferat sa ne para mai rau de oameni decat de Dumnezeu si sa nu trecem sub tacere cele ce ni s-au poruncit de catre Dumnezeu a le marturisi.

      Asadar, dragostea fata de eterodocsi e stabilita de felul in care se exprima. Aceasta dragoste se margineste la un indemn, care poate fi repetat o singura data. Este foarte important ca aceasta restrictie in privinta exprimarii iubirii fata de eterodocsi ne-a fost descoperita de Dumnezeu prin vasul sau cel ales, Apostolul neamurilor si elogiatorul corifeu al dragostei. Aceasta restrictie in exprimarea iubirii noastre catre eterodocsi asigura, in acelasi timp, si ramanerea noastra in hotarele credintei sanatoase si nedespartirea noastra de iubirea lui Hristos.

      Biserica Ortodoxa a urmat cu credinciosie recomandarea Sfantului Apostol Pavel pana in secolul al XIX-lea, adoptand totodata si teologia apologetica – care, de obicei, se limita la cel mult al treilea cuvant apologetic[19]. Acest lucru il intalnim in cuvantarile antieretice ale Sfantului Athanasie cel Mare impotriva lui Arie, ale Sfantului Chiril al Alexandriei impotriva lui Nestorie, ale Sfintilor Ioan Damaschin, Theodor Studitul si Nichifor al Constantinopolului impotriva iconomahilor (luptatorilor contra icoanelor), ale Sfantului Grigorie Palama impotriva antiisihastilor apuseni etc. In sfarsit, aceeasi atitudine o pastreaza si Patriarhia Ecumenica prin epistolele Patriarhului Ieremia al II-lea catre de protestanti, care, in secolul al XVI-lea, nu a acceptat sa continue dialogul teologic cu teologii lutherani de la Tübingen dupa cel de al doilea sau raspuns.

      Aceasta traditie biblica si patristica a fost lasata deoparte la inceputul secolului al XX-lea, prin cunoscutele initiative ale Patriarhiei Ecumenice si prin inglobarea treptata a aproape intregii conduceri a Bisericii Ortodoxe in ecumenismul intercrestin. Concret, s-au inceput dialoguri teologice de pe pozitii egale cu eterodocsii, avand ca scop, precum vedem, unitatea cea nadajduita in Hristos.

      Ca metoda in dialogul cu eterodocsii, a predominat alegerea unilaterala a mult-laudatei iubiri crestine si trecerea intentionata sub tacere a dogmei – cautandu-se ca de dogmele credintei sa ne preocupam treptat, mai tarziu, nu acum.

      Din cele pe care le-am prezentat pana acum in privinta importantei dogmei pentru identitatea Ortodoxiei, rezulta insa cateva intrebari teologice juste.

      Cunoastem foarte bine din descoperirea lui Dumnezeu in Sfanta Scriptura, precum si din experienta duhovniceasca a Sfintilor Bisericii ca atat dragostea, cat si credinta reprezinta roade ale Sfantului Duh (Galateni 5:22), adica energii necreate ale Dumnezeului Treimic. Asadar, daca iubirea adoptata in dialogurile cu eterodocsii se conformeaza prescriptiilor anterioare de autenticitate scripturistica, nu poate nicicum sa fie despartita de adevar si de dogmele credintei. De altfel, iubirea se naste din cei sinceri in credinta[20]. Nu este deci cu putinta ca o parte din cele doua (aflate in dialog) sa actioneze in lipsa celeilalte sau impotriva ei. Nu pot fi adevarate separat una de cealalta, doar daca, bineinteles, este vorba de un alt fel de iubire – cu alte cuvinte, de o iubire neevanghelica. Pentru ca iubirea evanghelica, chiar si atunci cand este creata, isi primeste identitatea din conformarea ei cu voia si poruncile lui Dumnezeu. Cel ce are poruncile Mele si le pazeste, acela este care Ma iubeste, a zis Hristos (Ioan 14:21). In acest punct, se ridica intrebarea: cum este cu putinta sa traim si sa exprimam cu adevarat dragostea Evangheliei daca incalcam toate cele rostite de gura lui Hristos, adica de Apostolul Pavel, si cele traite in Traditia Bisericii timp de 19 secole?

      Unitatea in Hristos, in expresia ei cea mai autentica, mai curata si mai traita, se realizeaza doar cand se supune prescriptiilor date noua de Hristos in rugaciunea Sa arhiereasca. Ea se savarseste si se traieste in trup prin participarea la slava necreata a Dumnezeului Treimic. Acest lucru este confirmat de Hristos, cand zice: Si slava pe care Tu Mi-ai dat-o, Eu le-am dat-o lor, pentru ca ei sa fie una, asa cum una suntem Noi. Eu intru ei si Tu intru Mine, pentru ca ei sa fie desavarsiti intru una (Ioan 17:22-23).

      Insa, pentru ca omul sa se faca partas in trup slavei celei necreate, trebuie sa respecte toate poruncile lui Dumnezeu, exprimand cu fapta iubirea lui fata de Dumnezeu. Respectarea poruncilor inseamna o intelegere deplina intre noi, pentru ca numai atunci avem una si aceeasi cugetare, care este si a lui Dumnezeu, asa cum se exprima ea in voia Lui. In acest mod practic devenim un duh cu Dumnezeu, un singur suflet (Filipeni 2:2; vezi si II Corinteni 13:11 si 4:2), fiindca atunci lucreaza in noi Duhul, primit odata cu Sfantul Mir. Atunci traim viata lui Dumnezeu si toate le savarseste Hristos prin noi, de vreme ce inlauntrul nostru se gaseste Acela care este Cel dintai intru toate (Coloseni 1, 18). Doar atunci putem, de fapt, sa laudam cu o gura si cu o inima numele Dumnezeului Treimic.

      III. Importanta dogmei in dialogurile cu eterodocsii pentru unitatea in Hristos

      Cand eterodocsii au o parere diferita in ceea ce priveste credinta si, bineinteles, cred contrar Descoperirii lui Dumnezeu, asa cum a fost ea talcuita in adevar de Sinoadele Ecumenice, nu poate exista cu ei unitate in Hristos. A avea aceeasi vointa cu a lor, atunci cand e vorba de credinta, ajunge o adevarata torpila a ereziei, care dezbina cugetul unitar al Bisericii si anuleaza unitatea in Hristos a crestinilor. Se intampla la fel ca intr-o casnicie. Cu alte cuvinte, cand sotii au aceleasi dorinte, insa nu pazesc cu strictete poruncile lui Dumnezeu, atunci nu au aceeasi cugetare si nu se fac un duh cu Dumnezeu si intre ei, ceea ce este scopul principal al casatoriei. In felul acesta, sotii raman trupesti si, in cel bun caz, sufletesti, adica firesti si naturali, neridicandu-se la nivelul de oameni duhovnicesti. Potrivit Sfantului Apostol Pavel, insa nici cei trupesti, nici cei firesti nu primesc cele ale Duhului lui Dumnezeu (I Cor. 2:14) – cu alte cuvinte, imparatia lui Dumnezeu.

      Intrebarea finala si practica poate fi formulata astfel: oare a cui voie suntem dispusi sa o facem? A noastra? A oricarei alte persoane oficiale sau neoficiale? Sau a lui Hristos, asa cum este talcuita aceasta vointa cu adevarat si neincetat de constiinta dogmatica a Bisericii? In orice caz, asa cum ne incredinteaza necurmata experienta duhovniceasca a Bisericii, numai ascultarea de voia lui Hristos – care este, in cele din urma, sa fim una cu Dumnezeu – ne face partasi inca din viata aceasta la viata si slava dumnezeiasca necreata a Dumnezeului Treimic, ca pregustare si arvuna a imparatiei Sale celei necreate. Cu alte cuvinte, cand in noi este lucratoare viata dumnezeiasca, dobandim si deplina noastra unitate cu ceilalti credinciosi.

      Am fi foarte fericiti daca aceasta cuvantare ar putea contribui, catusi de putin, la ascultarea acestei dorinte placute lui Hristos, ca noi toti sa ajungem cu adevarat si in fapt una intru Hristos – bineinteles, intotdeauna potrivit cu premizele fundamentale asezate de El in Biserica Sa. Pentru ca in trupul dumnezeiesc-omenesc al lui Hristos, care e numai Biserica Ortodoxa, se da harul dumnezeiesc necreat si experienta autentica a lui Dumnezeu, traita practic ca mantuire – adica viata a omului asemenea cu viata necreata a lui Dumnezeu.

      In orice caz, eterodocsii romano-catolici si protestanti ar putea fi convinsi prin excelenta de ortodocsi ca harul lui Dumnezeu este necreat daca acest har ar fi activ in viata ortodocsilor, daca acestia nu ar pacatui – pentru ca numai cand cineva are harul lucrator inlauntrul lui nu pacatuieste. Dimpotriva, insa, cand Dumnezeu nu lucreaza intru noi, tot pacatul de noi este savarsit[21]. Raspunderea noastra fata de eterodocsi este mare, pentru ca viata noastra nu ii incredinteaza atunci cand dialogheaza cu noi despre caracterul necreat al dumnezeiescului har. Iar cand ii convingem doar teoretic de corectitudinea pozitiilor noastre teologice, nu ii determinam sa se indeparteze de ratacirea lor, deoarece noi continuam sa ne identificam cu ei la nivelul trairii noastre.

      As vrea sa inchei cu cuvintele fericitului Parinte Paisie Aghioritul, care raspunde hotaritor la problematica noastra despre eficienta unui dialog cu eterodocsii. Daca traiam patristic, spune harismaticul Avva, am avea cu totii sanatate duhovniceasca, pe care ar invidia-o toti eterodocsii si ar parasi ratacirile lor bolnave si s-ar mantui fara ca noi sa le predicam ceva. Acum nu sunt miscati de Sfanta noastra Traditie patristica pentru ca vor sa vada si urmarea noastra patristica, inrudirea noastra adevarata cu Sfintii nostri. Ceea ce se impune fiecarui ortodox este sa provoace eterodocsilor nelinistea cea buna, adica acestia sa inteleaga ca se afla in ratacire, pentru a nu se odihni in chip mincinos cu gandirea lor si sa fie astfel lipsiti si in aceasta viata de bogatele daruri ale Ortodoxiei, iar in cealalta viata de mai multele binecuvantari vesnice ale lui Dumnezeu[22].

      Profesor Dimitrios Tselenghidis
      Traducere din limba greaca de Pr. Matei Vulcanescu
      aparut in revista Familia Ortodoxa

    • cand i-am dat acest text parintelui Patriciu Vlaicu nu a mai dat nici un raspuns, deodata dorinta de dialog cu mine s-a estompat….

  25. socaciu90

    Sunt unele taine nestiute de poporul de rand altfel oricine ar intelege scrierele Sfantului Maxim Marturisitorul cum ar fi Mistagogia.Nu judecati arhiereii tanc fiind la minte.Cred ca daca studiati argumentele Sfântului Isaac Sirul,Grigorie de Nyssa si chiar Maxim Marturisitorul legate de existenţa apocatastazei(nu versiunea cea condamnata a lui Origen) fara sa stiti ca au fost scrise de respectivii sfinti ii veti considera alti „ecumenisti eretici”…
    „De ce te faci pe tine pastor, oaie fiind? De ce te faci cap, picior fiind? De ce îndrăzneşti a conduce oşti, fiind pus între ostaşi?” Nu confundati pogaramintele Bisericii cu erezii ca nu cunoasteti infinita mila a lui Dumnezeu!Si spun asta ca un fost romano-catolic trecut la Ortodoxie prin Sfânta Taină a Mirungerii („o extensie a Cincizecimii, zi în care Duhul Sfânt s-a pogorât asupra Apostolilor.”).Dupa logica dumneavoastra ar inseamna ca si cei botezati prin botezul sangelui nu sunt botezati ortodocsi si ar trebui scosi din Sfantul Calendar ca Sfinti Mucenici.

  26. Maria

    Parinte Matei,

    Un cunoscut de-al meu m-a rugat sa va trimit aceste randuri in urma faptului ca a vazut transcrierea discutiei telefonice dintre sfintia voastra si Gheronda Gavriil din octombrie 2018.
    Cunoscutul meu merge la un preot din Romania care a incetat pomenirea. Nu a inteles insa clar daca preotii care au incetat pomenirea episcopului lor din cauza ecumenismului, a pseudo-sinodului din Creta, pot sa savarseasca acum Sf Liturghie si in case ale credinciosilor mai evlaviosi sau in vreo sala undeva, avand in vedere ca au fost indepartati din bisericile unde slujeau, iar unii au fost chiar “caterisiti”.

    De ce va intrebam pe sfintia voastra? Pentru ca chiar sfintia voastra sunteti cel care ati vb la telefon cu Gheronda si pt ca in transcrierea respectiva acesta sfatuieste in mod repetat, referindu-se la preotii care au interupt pomenirea (si nu la altii!) in 3 formulari aproape identice:
    1) “Nu înaintăm mai mult, nu facem alt altar, nu ne facem Biserică proprie, nu facem alt jertfelnic, așteptăm, să vedem ce se va întâmpla.”
    2) “întrerupem pomenirea și ne oprim aici, nu înaintăm spre a face alt altar, nu facem propriul nostru jertfelnic, nu facem propria noastră Biserică.”
    3) “Întrerupem pomenirea, nu înaintăm spre a face alt altar, nu facem propriul nostru jertfelnic, nu facem propria noastră Biserică, îi trimitem pe oameni la biserici unde slujesc preoți care nu pomenesc.”

    Asadar, cum se intelege? Daca nu este prea clar, credeti ca ati putea sa-l intrebati daca se referea si la cazul concret mentionat? Credem ca are mare importanta raspunsul avand in vedere de la cine vine sfatuirea – Gheronda Gavriil.

    Doamne ajuta!
    Maria Sola

Lasă un comentariu