“IUBIREA ESTE LEGATA ESENTIAL DE ADEVAR” – Fragment din interviul cu Parintele Profesor Theodoros Zisis

– Oamenii spun cu bucurie: „Toţi care credem în Hristos, toţi suntem creştini şi trebuie să ne iubim”. Nu mai sunt percepute consecinţele acestui minimalism dogmatic. Există asemenea consecinţe practice în via­ţa noastră? Nu este mai mare iubirea?

– Invaţă atât Sfânta Scrip­tură, cât şi Sfinţii Părinţi că atunci când există greşeală sau minimalism în credinţă, atunci există greşeală şi minimalism şi în viaţa mo­rală şi în viaţa duhovniceas­că. Atunci când adevărul de credinţă este stricat, se stri­că şi credinţa, şi morala, şi duhovnicia. Dacă nu s-ar în­tâmpla aşa, Hristos şi apos­tolii nu ar fi avut motiv să fie împotriva ereticilor. Vedem în Noul Testament că apos­tolii erau foarte duri în problema credinţei. Sfântul Ioan Teologul a mers odată la o baie şi a auzit că înăuntru era şi ereticul Cerint. Şi atunci a spus: „Să nu intrăm, să nu se prăbuşească baia peste ace­la şi să pierim şi noi!“. Sfân­tul Apostol Pavel spune ca de omul eretic, după prima şi a doua mustrare să te depărtezi (Tit 3, 10) ca fiind singur de sine osândit. La fel, iarăşi, Sfântul Ioan Teologul, care, nu uitaţi, esteapostolul iubi­rii, spune ca pe eretic să nu-l primiţi în casă şi să nu-i zi­ceţi: Bun venit! (IIIoan 1, 10-11). Credeţi oare că apos­tolii nu iubeau pe eretici?
Andrei, te întreb pe tine, şi pe credincioşii din Romania: când iubeşti pe cineva cu adevărat? Atunci când îi ascunzi adevărul sau atunci când îi spui adevărul? Pen­tru că aceasta este iubirea adevărată. Când ai dorin­ţa fierbinte ca şi celălalt, cel de lângă tine, să se mântu­iască, atunci îi spui adevă­rul; îi spui: „Ceea ce crezi tu este greşit! Vino la adevăr, ca să te mântuieşti!”. Asta au făcut permanent sfinţii şi chiar Mântuitorul nostru Iisus Hristos a făcut asta cu fa­riseii şi cărturarii. De aceea trebuie să înţeleagă oamenii că iubirea este legată esenţi­al de adevăr. Iubirea şi adevărul sunt nedespărţite. Fără adevăr, iubirea este minci­noasă. Luaţi-o pur omeneş­te! Poţi să îţi iubeşti soţia şi să nu îi spui adevărul? Dacă o iubeşti îi spui adevărul! In Grecia avem o vorbă: „Pen­tru că ţin la tine, îţi spun ade­vărat!“.Ortodocşii tradiţio­nalişti iubesc cu adevărat. Pe catolici, pe musulmani, pe monofiziţi, pe protestanţi. Pe toţi îi iubim şi vrem să îi ajutăm să afle adevărul spre folosul lor, spre mântuirea lor. Ceilalţi îşi bat joc de ei şi îi mint.

– Există în tipicul bisericesc o rânduială de anatematizare a ereticilor care se făcea în biserici în Duminica Ortodoxiei. Este această rânduială conformă dragostei creştine pe care o aminteaţi?

– Anatemele care se ros­tesc în Duminica Ortodoxiei au caracter pedagogic şi scopul lor este de a-i pune în gardă pe credincioşi, de a-i apăra de erezie. Atunci când credinciosul aude în biserică că erezia se anatematizează, atunci conştientizează peri­colul pe care ea îl reprezintă pentru mântuire. Inţelege că acceptând învăţăturile eretice îşi pierde sufletul. Dar ana­temele sunt iubire şi faţă de eretici, pentru că aceştia, vă­zând poziţia Bisericii, conşti­entizează uneori greşeala în care se află şi se întorc la Or­todoxie. Este exact ceea ce spuneam: iubirea adevărată şi nu iubirea falsă. Este ceea ce face orice părinte pentru copiii săi. Când vrea să le ara­te că un anumit lucru este un pericol foarte mare, se com­portă foarte dur, le vorbeşte foarte dur, ca astfel ei să în­ţeleagă cât este de periculos acel lucru. Anatemele trebu­ie rostite în biserică.

– Este ecumenismul, aşa cum se declară, un mijloc ceai de propovădu­ite a adevărului credinţei ortodoxe? Sunt voci care spun că suntem datori să fim în mişcarea ecumenică pentru a marturisi poziţia Ortodoxiei…

– Această întrebare este una foarte importantă. Atin­ge exact esenţa problemei ecumenismului. Ea naşte alte două întrebări fundamenta­le. Prima ar fi: “Până în seco­lul 20, când a început dialo­gul ecumenic, Biserica nu a dat mărturia cea bună?”. Toată pleiada de sfinţi care au tră­it până atunci, cum au mărtu­risit ei? Cum se comportau ei cu eterodocşii? Aveau astfel de dialoguri? Metoda dialo­gului de astăzi a fost necunos­cută Bisericii timp de 2000 de ani. Când o anumită grupare îmbrăţişa o anumită erezie şi când ea prindea putere, Bise­rica se neliniştea, dar nu fă­cea cu aceia dialoguri de la egal la egal, ci îi chema la Si­nod să îşi prezinte învăţătu­ra lor, iar Sinodul hotăra dacă aveau sau nu dreptate. Sino­dul era locul unde se mărtu­risea adevărul. A existat vreo­dată în Biserică dialog care să dureze 20-30 de ani? Se cer­ceta cazul şi, dacă se descope­rea o erezie, Biserica lua în­dată o decizie.
Cea de-a doua întrebare pe care o naşte întrebarea ta este: „Care sunt roadele pre­tinsei mărturisiri ortodoxe în acest dialog ecumenic?”. Cei care sprijină acest tip fals de dialog şi mişcarea ecume­nică afirmă că participă la acest dialog ca mărturisitori ai adevărului Ortodoxiei, dar sunt sute de exemple când tocmai reprezentanţii orto­docşi au trădat adevărul Or­todoxiei. S-a văzut în acest dialog că întotdeauna rezul­tatul lui a fost că ortodoc­şii au dat înapoi şi că nu au mărturisit adevărul, iar dacă vreunul dintre ei a mărturi­sit adevărul, a fost dat afa­ră din acest dialog. Sunt aleşi să participe doar acei teologi care sunt de acord cu duhul sincretist.

– Unii ar spune astăzi că o viată morală ar fi suficientă şi că adevarul de credinţă contează mai puţin…

Amintiţi-vă de căderea Constantinopolului în mâinile islamului.De ce a îngăduit Dumnezeu să cadă Constantinopolul? Pentru că ortodocşii au trădat credinţa, în 12 decembrie 1452, deci, iată, numai cu câteva luni înaintea căderii Constantinopolului, s-a făcut liturghie în Sfânta Sofia, ortodocşii şi catolicii împreună. Se ştie că, după cucerire, sultanul Mahomed a avut o întrevedere cu generalii săi, ca să se bucure de izbândă. Şi cum mâncau ei şi se veseleau, deasupra sultanului, pe perete, s-a arătat o mână. Sultanul, înfricoşat, a chemat pe toţi înţelepţii săi să tâlcuiască semnul acela, dar nimeni nu a ştiut. Şi atunci au întrebat şi pe Ghenadie Scholarios, care era simplu monah, de altfel singurul din Constantinopol care se opusese ferm unirii cu catolicii. El a cerut răgaz de o săptămână şi le-a zis: „Dacă în răstimpul acesta o să îmi descopere Dumnezeu, o să vă spun”. Şi Dumnezeu i-a descoperit că palma aceea cu cinci degete răsfirate car s-a arătat deasupra sultanului însemna că dacă în Constantinopol ar mai fi rămas măcar cinci ortodocşi adevăraţi, nu ar fi căzut oraşul. Şi să ne mai amintim şi că până pe 28 mai 1453 toate încercările sultanului Mahomed al II-lea de a cuceri Constantinopolul au eşuat şi era hotărât să se retragă. In seara dinaintea căderii, 28 spre 29 mai, un cleric musulman a spus însă: „Nu plecaţi. Până noaptea aceasta am văzut deasupra cetăţii un nor alb, harul lui Dumnezeu care îi apăra pe bizantini. Acum însă norul s-a ridicat. Dumnezeu i-a părăsit. Acum putem să îi cucerim“. Şi i-au cucerit.
– Dovadă că în secolul 7, în vremea Patriarhului Serghie, Constantinopolul a fost scăpat de năvălitori în mod miraculos de către Dumnezeu, deşi armata şi împăratul nu se aflau atunci în cetate să o apere…
– Exact. Aşa cum am mai spus: când suntem nemişcaţi în credinţa noastră, atunci îl avem pe Dumnezeu împreună lucrător cu noi. Şi când Dumnezeu este cu noi, nimeni nu poate fi împotriva noastră.

sursa: „Lumea credintei”, nr. 1 (138)/ ianuarie 2015

Anunțuri

19 comentarii

Din categoria Uncategorized

19 răspunsuri la „“IUBIREA ESTE LEGATA ESENTIAL DE ADEVAR” – Fragment din interviul cu Parintele Profesor Theodoros Zisis

  1. preot-duhovnic

    Reblogged this on preot-duhovnic.

  2. Sarutmana parinte, Va rog sa ma ajutati sa explic prietenilor si cunoscutilor mei carora le trimit mesaje prin e-mail cum se explica denumirea websiteului dvs, fiindca unii sunt nedumeriti de alaturarea termenilor apparent incompatibili… Va multumesc anticipat,Cristian Bucuroiu PS:Asta seara a fost in Avla Magna a Facultatii de Drept din Bucuresti conferinta pe tema actelor electronice, la sfarsitul careia am impartit tuturor celor prezenti brosura cu predicile rostite in Romania de IPS Serafim de Pireu. Sa va dea Dumnezeu sanatate sa mai veniti impreuna cu dansul pe-aici, caci MARE DE TOT e nevoia de astfel de predici, de astfel de exemple de inalti ierarhi ! ! !

    • se pare ca prietenii dvs nu au citit sub titlul siteului! Eu sunt catolic si asa am sa raman toata viata! Si dvs sunteti catolic. Noi toti ortodocsii suntem catolici! Eu sunt si penticostal si Martor al lui Yehova! Eu sunt si pocait! Noi crestinii ortodocsi inglobam toate aceste denumiri! Cei care isi imporpriaza aceste denumiri ortodoxe fara a fi ortodocsi sunt inafara Bisericii Catolice, care este Biserica noastra si anume Biserica Ortodoxa.

      • Ana Elisabeta

        Noi spunem, in traducerea romaneasca: „Cred in una, sfanta, soborniceasca si apostoleasca Biserica”. In originalul grec si in alte limbi, termenul pentru „soborniceasca” este acelasi pe care si l-a luat ca titlu Vaticanul. De exemplu: „I believe in one, holy, catholic and apostolic Church.” Bineinteles, Biserica cea Una, cea ortodoxa, este singura cu adevarat catolica/soborniceasca.

        La fel si pentru celelalte: exista cu adevarat pocainta in afara Bisericii? Poate ca un inceput de pocainta, pentru ca pocainta este un rod al Harului, iar cei nebotezati nu au Harul, ii poate doar influenta din exterior.

      • valentin

        ați spus aberații foarte mari – că sunteți și martor al lui Yehova și penticostal.
        Astea sunt erezii.

        Citiți mai bine acest mesaj (trebuie corectat pentru dreapta credință) –

        ortodoxiacatholica
        on februarie 21, 2015 la 12:11 am said:

        Aceste 2 lucruri nu au legătură cu sobornicitatea pe care o are Biserica Ortodoxă.

        Eu nu neg ideea inițială de catolicitate cu sens de sobornicitate.

      • eu sunt Martor al lui Yehova adica Ortodox si Penticostal adica Ortodox! Asa zisii pseudo Martori ai lui Yehova si asa zisii Penticostali si asa zisii Catolici sunt eretici. Au furat aceste nume de la noi, de la ortodocsi!

      • Ana Elisabeta

        Parinte, binecuvantati!

        Eram sigura ca n-o sa fiti inteles 🙂 De aceea am si intervenit, dar se pare ca nu cu succes. N-am aplicat ceea ce am invatat in atatia ani de invatamant superior: desi studentul arata ca un adult, totusi trebuie sa i se explice totul ca si cum e la gradinita.

        Aplicat la cazul de fata: adevaratii pocaiti nu sunt neoprotestantii care se numesc asa fraudulos, ci crestinii ortodocsi, pentru ca pocainta adevarata o da Harul membrilor Bisericii. Adevaratii penticostali nu sunt neoprotestantii care se cheama asa in mod mincinos, ci crestinii ortodocsi care au primit Duhul Sfant cu adevarat la Cincizecime (Pentecoste), sau mai pe lung la Pogorirea Sfantului Duh. Adevaratii martori ai lui Iehova/Yahve/Cel Ce Este nu sunt neoprotestantii care isi permit sa se numeasca asa, ci tot crestinii ortodocsi. S.a.m.d.

  3. Binetea si darnicia pe care le vedeti prin emisiunile tv, sunt savarsite cu diavolii!

    Ce spune Sfantul Ioan Gura de Aur in talcuirea ispitirii Mantuitorului in pustie de catre diavol, dupa cele 40 zile de post. (cand I-a spus sa prefaca pietrele in paini)

    „Dar Hristos, aratand ca pe omul virtuos tirania pantecelui nu-l poate sili sa faca ceva din cele ce nu se cuvin, sta flamand si nu asculta de porunca diavolului, invatandu-ne ca in nimic sa nu ascultam pe diavol. Pentru ca primul om, prin ascultare de diavol, a pacatuit fata de Dumnezeu si a calcat legea, Hristos te invata cu prisosinta sa nu asculti de diavol nici cand iti porunceste sa faci o fapta care nu-i calcare de porunca. Dar pentru ce vorbesc de calcare de lege? Chiar de ti-ar spune demonii sa faci ceva folositor, nu le da ascultare! De pila Hristos a inchis gura acelor demoni care-L predicau Fiu al lui Dumnezeu. ”Din mulţi ieşeau şi demoni, care strigau şi ziceau: Tu eşti Fiul lui Dumnezeu. Dar El, certându-i, nu-i lăsa să vorbească acestea, că ştiau că El este Hristosul.” [Luca 4, 41]. Pavel iarasi la fel a certat pe demonii care strigau, desi spusele lor erau cuvinte de folos; ci, mustrandu-i cumplit si oprind viclenia lor, i-a alungat, cu toate ca predicau invataturi mantuitoare, inchizandu-le gurile si poruncindu-le sa taca. [Fapte 16, 16-18]

  4. cineva

    Doamne ajuta! Parinte vreau sa ma ajutati cu doua lucruri:
    1. Stelianos Papadopoulos este antiecumenist sau pro? Doresc sa cumpar o carte scrisa de el tiparita in trei volume (Patrologie). Daca este proortodox si antiecumenist am sa cumpar.
    2. Vreua sa-mi recomandati o scriptura in limba romana autentica tradusa dupa originalul grecesc, deoarece in cele de la institutl biblic nu am incredere. Domnul si Dumnezeu sa va binecuvanteze!

    • Ana Elisabeta

      Parinte, binecuvantati!

      Daca-mi permiteti, o sa exprim si eu o opinie. Nu stiu cine este acest domn Papadopoulos. Puteti sa-i cautati numele ca sa vedeti daca se spune ceva de bine sau de rau despre el sau despre cartea dumnealui – si de catre cine. Si mai ales, puteti sa va uitati la cuprinsul cartii, eventual s-o rasfoiti, ca sa vedeti daca va pune ceva vreun semn de intrebare.

      Sfanta Scriptura editata de BOR cred ca puteti s-o cumparati fara sa va poticniti in micile probleme care am inteles ca ar mai fi. Important e sa va feriti de cele editate de neortodocsi, care se intampla sa contina „fitile” eretice, adica traduceri aduse din condei ca sa sustina ereziile lor. Si de asemenea e important sa cititi pe cat posibil si talcuiri facute de Sfintii Parinti, ca sa nu ramaneti la opinia personala pe care v-o faceti citind, ci sa vedeti care este cugetul Bisericii si al Sfintilor Parinti. Asa sa ne ajute Dumnezeu!

      Puteti, insa, sa intrebati in continuare care este cea mai buna traducere romaneasca, adica daca traducerea Mitropolitului Bartolomeu Anania, pe care multi o lauda, este mai buna dpdv al exactitatii traducerii decat cea, sa-i zicem, „standard”. Eu nu stiu.

    • Cristian

      Ce legatura are patrologia cu ecumenismul modern? Patrologia ramane aceiasi indiferent daca inormatia este adunata de un ecumenist sau antiecumenist(din pacate acesti doi termeni indusi in creierele oamenilor ne indreapta spre o noua schisma in Biserica). Vietile Sfintilor Parinti vor ramane aceleasi, operele lor aceleasi, iar doctrinele lor din nou aceleasi. Conteaza foarte mult daca un autor stie sa structureze si sa ofere inormatia adunata pe intelesul tuturor sau publicului caruia i se adreseaza lucrarea, nicidecum nu tine de a fi sau a nu fi…ci de capacitatea lui!

  5. preot-duhovnic

    Infiorator…

    Din BOR n-a mai rămas decît un SISTEM bisericesc, o BIROKRATURĂ religioasă, menită să gestioneze/controleze corect-politic, adică să veștejească, orice energie duhovnicească și națională autentică. Penetrată complet de masonerie, BOR e astăzi doar o INSTALAȚIE de captare/confiscare și năruire a energiilor vitale ale Neamului românesc; un MEGA-MALL religios, condus exact ca o corporație, ai cărui clienți (nu credincioși!) sunt recrutați și prețuiți exclusiv pe considerente pecuniare, ca surse de venit financiar. În rest doar indiferență, dispreț, distanță. Ierarhia, cu rare și nerăsunătoare excepții, nu-și poate ascunde evidentele reflexe “proxenete”: preoții înșiși au fost transformați de către ierarhii lor într-un fel “tîrfe” trimise la produs, și tratați ca atare. Pentru ierarh nu contează deloc cît de bun ești ca păstor; doar calitățile de VAMEȘ îl mișcă. Singurul rol destinat preotului e cel “extractiv”. “Seraiul” arhieresc trebuie alimentat exponențial și fără pauze. Megalomani și vulgari, capricioși, despotici, abuzivi, desfigurați de mîndrie și pofte, capii BOR nu-s altceva decît GROPARII ei. Pînă și cele mai amărîte parohii sunt stoarse pînă la epuizare de ultimul leu. Știu preoți care iau de la gura copiilor lor ca să alimenteze “dihania” birokratică bisericească. Tot mecanismul se bazează pe ȘANTAJ, INTIMIDARE, TEAMĂ de CATERISIRE. Ăsta-i secretul “păcii” , “frățietății”, “iubirii” în BOR! De teama caterisirii, preoții tac. Tac pentru familiile lor. Tac pentru că nu toți s-au născut eroi. Sau martiri. Tac pentru că și ei sunt tot plămadă din acest neam învățat cu sclavia, abuzul, silniciile de tot felul. Își storc credincioșii ca să-și astîmpere ierarhul – nu părintele lor, ci capul imprevizibil al unei mafii care înfioară. Îngroașă obrazul, cer, condiționează, pisează la nesfîrșit…în fiecare lună trebuie să ducă haraciul și peșcheșul. Prinții bisericii sunt din ce în ce mai greu de satisfăcut! Dar nimeni nu-i vede!!! DNA-ul nu-i și pentru ei. Justiția…justiția-i pentru șuți, nu pentru ciocoi. Cine sunt ăștia? Cum de sunt infailibili, intangibili? De fapt…de fapt sunt întrebări retorice. Intuim sursa infailibilității arhierești. Știm cui aparțin. Se simte!
    BOR, o INSTITUȚIE care garantează MOARTEA; care-i asigură pe ADEVĂRAȚII STĂPÎNI că n-au de ce să se teamă de acest NEAM. Că ea îl menține în stare de cadavru. Îmbălsămat, dichisit, fardat frumușel, inofensiv. (dl. sin)

    • preot-duhovnic

      toții sunt încadrați, controlați și ținuți din scurt în chinga SISTEMULUI POLITICO – RELIGIOS BOR, fiind parte, într-un fel, din el. Nu există preot în țara asta care să nu susțină financiar (inevitabil) și să “gireze” moral (prin tot felul de auto-cenzuri sau “surdine” puse adevăratei mărturisiri) acest SISTEM. Dacă ar fi făcut-o pînă la capăt, ar fi fost rejectat încă de la primele respirații contra. Toleranța Sistemului e zero pentru cei realmente potrivnici lui. Vedem că există voci mai sonore; SISTEMUL în INTERIORUL căruia se aud, are grijă să le moduleze convenabil. Nu se teme de ele, știe că acestea nu pot genera o mișcare care să-l primejduiască; și le fructifică diversionist: la o adică acestea pot constitui un alibi, o acoperire morală. APARATUL s-a blindat din toate părțile. Știe că ne vom amăgi pururea cum că și din interiorul lui se poate transmite ceva vital. Ne cunoaște frica de a-l părăsi, sau măcar de a-l pune în criză, în alertă; ne cunoaște prejudecățile, schemele mentale, teama noastră congenitală de a rămîne fără călău. BOR este un imens SISTEM INTEGRAT, “celulele” lui sunt în așa fel interconectate încît infecția instituțională e în mod fatal și infecție duhovnicească. Distincția INSTITUȚIE – TRUP MISTIC e tot o diversiune favorabilă ELITEI BOR, indusă și impusă de ea, tocmai ca să-și mențină statu-quo-ul. Cînd spui că sistemul medical că e corupt, nu înțelegi numaidecît că există oarecari disfuncții tehnico – organizatorice, ci atenționezi că intrat pe mîna acestui sistem s-ar putea să-ți pierzi viața. Dacă sistemul medical ucide, în ciuda unor medici talentați și omenoși, și SISTEMUL BOR ucide, în pofida unor preoți de calitate. Regula e moartea, iar nu excepția vindecării!
      Să nu ne amăgim: BOR e doar IERARHIE. Dacă era și altceva, am fi arătat altfel. Am fi fost cu toții o Biserică. Ortodoxă. Un Neam. O Țară. De nebiruit.
      Rolul BOR e de a dezamorsa energiile mîntuitoare ale Neamului românesc. Ea nu contează decît ca parte a SISTEMULUI de dominație anti-hristică globală. Și-și face bine treaba. De secte sau rom-catolicism nici nu se mai pune problema. Deși de multe ori sunt mai puțin nesimțite și vulgare cu cotizanții decît BOR.

      • preot-duhovnic

        sin said, on februarie 27, 2015 at 1:23 pm
        Cert e că bisericile ortodoxe sunt înțesate de obiecte obscure atît ca formă, simbolistică, cît și ca rost. O recuzită sufocantă, un surplus de lucruri, “încifrări” și “simboluri” dacă nu dubioase, apoi sigur de prost gust. Ochiul ăla belit se holbează la tine cînd de pe masa altarului, cînd de pe ușile arhierești, cînd din vîrful catapetesmei; șerpi, balauri, gnomi și alte dihănii se lăfăie ca la dracu acasă în lemnul iconostasului, în spetezele stranelor, în fierul candelabrelor, sau te privesc încruntat, îmbăloșat și scîrbavnic din vîrful măciuliei cîrjei “stăpînului și arhiereului”. Nu mai vorbesc de iconografie; Abundența asta trimite mai degrabă la palatele țigănești decît la biserică. Dacă bați țara dintr-un cap în altul, dacă dai peste 40 de biserici la locul lor, simple, odihnitoare, libere de obiecte și simboluri obscure! Becuri, boxe, microfoane, calorifere și termopane ca la cantină, flori de plastic, iconițe mișcătoare 3D, leduri, cuiere, perdele, fundițe, ceasuri, hangarale de tot felul, fac totul ca MESAJUL să fie cît mai parazitat…Tabloul idolo-morf al “stăpînului” nu lipsește nici dumnealui din peisaj; un tip de obicei buhăit și supraponderal, împopoțonat și țanțoș ca un curcan, te privește cînd crunt, cînd inexpresiv dar invariabil satisfăcut de sine, de pe o perinuță brodată așezată pe tronul regelui. Cum regele nu-i, scaunul trebuia umplut. Și l-au umplut Vasilică, Gheorghiță, Ionică, băiețași credincioși, de la țară, cu seminarul zonal făcut, ascultători pînă la impostură și cumplit de însetați de parvenire, ajunși în final să-și vadă visul împlinit; mitra obținută, limuzina cea mai tare colea jos lîngă palatul episcopal, măicuță drept ordonanță, bancheturi ecumenice, simpozioane, sinaxe, pașaport diplomatic, laude și omagii, fudulie cît cuprinde. Raiul!!! Totul pe spinarea unor bieți preoți, vai și-amar de ei și de familiile lor, care nu mai știu cum să le potolească fioroasele pofte! Ce vede și ce crede lumea în general e complet fals; 80% din preoți de-abia trăiesc de pe azi pe mîine. Sunt complet desființați pînă și ca oameni, nu numai ca preoți, de instituția care pretinde că-i a lui Hristos. Biserica a ajuns un sistem feudal; singurele raporturi din interiorul ei sunt cele de vasalitate; e împărțită în moșii, în feude, preoții trimiși la produs, stăpînii premiindu-i din cînd în cînd, exclusiv pe criterii de performanță “extractivă”. Acești “seniori” lacomi și absolutiști, nu-s decît niște paraziți. Dările pe care le pretind, în mod fățarnic numite fonduri misionare, colecte pentru săraci sau taxe pentru unitățile superioare sunt de fapt adevărate TAXE DE PROTECȚIE!!! Cînd ai ajuns la mîna fostului Vasilică, azi ÎPS Dr. etc, etc, sau PS , trebuie să știi că singura ta menire e să-l alimentezi fără oprire. Degeaba te plîngi că pruncii tăi nu mai pot să înfulece margarină pe pită, că femeia ți-e la limita puterilor, că muncești din greu pe cîmp ca să supraviețuiești de pe azi pe mîine, că oamenii sunt săraci și că nu mai au de unde să tot pompeze bani în tolba hulpavă a înaltpreasfinției sau preasfinției sale. Inutil. “Nu poți, nu-i nimic, avem altul la schimb. Unul care va putea. De-aia am și făcut 14 facultăți de teologie, d-aia producem puhoaie de semidocți pe bandă rulantă!!! Ăștia ne vor fi pururea îndatorați; o vor vinde și pe mama lor ca să ne intre în grații, ca să-și obțină nefericitul “loc de muncă”! Vor fi cei mai de valoare VAMEȘI ai noștri! Ăștia vor trăi cu speranța că de vor face frumos 3 sau 4 ani, vor evada din satul ăla mic, unde e imposibil de supraviețuit cu așa biruri pe cap, și vor apuca și ei un os mai dulce. Ne vor fi cei mai fideli îndatorați.”
        Și uite-așa, dacă ești jigodie de la început și sub fățărnicia ascultării faci frumos pe placul “șefului”, pupi un “vad” mai bun; dacă nu ești jigodie, vei fi; SISTEMUL te modelează fără să știi; Dacă însă te vei “obrăznici” și vei fi preot adevărat, mărturisitor, de vei lua partea turmei, de-o vei apăra de rapacitatea infernală a acestor lichele parazite și uzurpatoare ale pozițiilor cheie în Biserică, negreșit vei fi caterisit! Vor găsi ei motive destule, doar DRACU LE E STĂPÎN!
        Și să nu-mi spună nimeni povești serafice de prin manuale! Le știu, le știu mai bine decît toți care se produc pe-aici! Dacă nu le știam tăceam din gură. Sau peroram despre epectaze, perihoreze și alte treburi…burgheze.

  6. Vlad

    De ce nu ia nici o atitudine BOR , nici un comunicat cu privire la macelul crestinilor din Kenya? Sa inteleg ca „preot-duhovnic” are dreptate?

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s